sâmbătă, 4 august 2007

#Sun+Tzu+Arta+razboiului# partea a 7 a

#Sun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiului #
#Sun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiului#

VII
Manevra[1]

Sun Tzu a spus:

1. În mod normal, atunci când se face uz de forţă ar­mată, generalul primeşte, mai întâi, ordinele suveranului. El îşi adună trupele şi mobilizează populaţia. El face din armată un tot omogen şi armonios şi o instalează în ta­băra sa.[2]
Li Ch'uan: "El primeşte mandatul suveranului şi, conformându-se deliberărilor ţinute în vederea victoriei prin sfaturile templului, asigură respectuos executarea pedepselor ordonate de cer."

2. Nimic nu este mai greu decât arta manevrei. Difi­cultatea în această privinţă este să faci dintr-o cale întortochiată drumul cel mai direct şi să schimbi neşansa în avantaj.

3. Înaintează, deci, pe căi ocolite şi distrage atenţia inamicului, momindu-l. Datorită acestui procedeu, se poate ca, plecat după el, să ajungi înaintea lui. Cine este în stare să acţioneze astfel înţelege strategia directului şi indirectului.
Ts'ao Ts'ao: "...Lăsaţi impresia că sunteţi la depărtare. Veţi putea să porniţi la drum după inamic şi să sosiţi înaintea lui pentru că ştiţi cum să apreciaţi şi să cal­culaţi distantele".
Tu Mu: "Acela care vrea să aibă un avantaj urmează un drum lung şi întortochiat şi îl transformă într-o cale scurtă. El schimbă neşansa în avantaj. El înşală şi induce în eroare inamicul spre a-l incita la temporizare şi la ne­glijenţă, apoi el avansează cu repeziciune."

4. Or, avantajul şi pericolul sunt amândouă inerente manevrei.[3]
Ts'ao Ts'ao: "Specialistul va profita; pentru cel ce nu este, ea e periculoasă".

5. Cel ce lansează întreaga armată în urmărirea unui avantaj, nu îl va obţine.

6. Dacă abandonează tabăra cu scopul de a smulge avantajul prin luptă, materialul va fi pierdut.
Tu Mu: "Dacă te deplasezi cu toate convoaiele de ba­gaje, materialul va călători cu încetineală şi nu se va ob­ţine avantajul. Dacă se lasă în urmă bagajele grele şi se înaintează în marş forţat cu trupele uşoare, există teme­rea că bagajele se vor pierde".

7. Rezultă că dacă-şi vor scoate armura şi vor porni la drum, neoprindu-se nici zi, nici noapte şi străbătând o sută de li, sărind o etapă din două, cei trei şefi de armată vor fi capturaţi. Căci trupele robuste vor ajunge primele, iar cele slabe se vor târî în urmă în dezordine, în aşa fel încât, dacă va fi folosită această metodă, va ajunge numai a zecea parte a armatei.[4]
Tu Mu: "...În mod normal, o armată parcuge treizeci de li pe zi, ceea ce constituie o etapă. Într-un marş for­ţat corespunde de două ori acestei distanţe, ea străbate două etape. Nu se pot străbate o sută de li pe zi decât mergând zi şi noapte. Dacă înaintarea se efectuează în acest ritm, oamenii vor fi făcuţi prizonieri... Când Sun Tzu spune că, dacă această metodă este aplicată, numai un soldat din zece va ajunge, vrea să spună că, atunci când nu există altă soluţie şi că trebuie cu orice preţ dacă bă­tălia pentru a câştiga o poziţie avantajoasă, se alege un om clin zece, cel mai viguros, pentru a-l trimite înainte, în timp ce ceilalţi nouă vin în ariergardă. Astfel, din zece mii de oameni alegeţi o mie, care vor sosi în zori. Ceilalţi vor veni neîntrerupt, unii la sfârşitul dimineţii şi ceilalţi în cursul după-amiezii, în aşa fel încât nici unul nu va fi istovit, ci toţi, unii după alţii vor veni să se alăture pri­milor veniţi. Pasul lor răsună fără întrerupere. Când te baţi pentru un avantaj, acesta trebuie să fie un punct strategic vital. În acest caz, o mie de oameni abia vor ajunge pentru a-l apăra, în aşteptarea restului armatei".

8. Dacă se înaintează printr-un marş forţat de cinci­zeci li, comandantul avangărzii va cădea, şi numai o ju­mătate din armată va ajunge. În cazul unui marş forţat de treizeci de li, vor ajunge numai două treimi din armată.[5]

9. Rezultă că o armată, căreia îi lipseşte armamentul greu. furajul, hrana şi materialele va fi pierdută.[6]
Li Ch'uan: "...Protecţia cu ajutorul pereţilor metalici este mai puţin importantă decât grânele şi hrana."

10. Cei care ignoră condiţiile geografice — munţii şi pădurile, defileele periculoase, mlaştinile — nu pot con-duce marşul unei armate.

11. Cei care n-au recurs la călăuze locale sunt în im­posibilitate să cunoască avantajele terenului.
Tu Mu: "Kuan Tzu spune: în general, şeful armatei trebuie să se familiarizeze dinainte temeinic cu hărţile, pentru a cunoaşte trecerile periculoase pentru care şi pen­tru căruţe, pe acelea unde apa este prea adâncă pentru vehicule, trecătorile munţilor cunoscuţi,[7] principalele fluvii, dispunerea înălţimilor terenului şi a colinelor, locurile unde stuful, pădurile şi trestiile sunt luxuriante, lungimea drumurilor, importanţa cetăţilor şi a oraşelor, cetăţile binecunoscute care sunt părăsite şi locurile unde există livezi luxuriante. Trebuie cunoscute toate aceste date, ca şi traseul exact al liniilor de demarcaţie. Toate aceste date, generalul trebuie să şi le înmagazineze în me­morie; numai cu această condiţie el nu va pierde avan­tajul terenului".
Li Ch'ing a spus: "...Trebuie să alegem ofiţerii cei mai curajoşi şi pe cei care sunt cei mai inteligenţi şi cei mai zeloşi şi recurgând la călăuze locale, să străbatem în secret munţii şi pădurile fără zgomot şi fără a lăsa urme. Câteodată, confecţionăm labe artificiale de animale şi le încălţăm, câteodată adaptăm la chipuri păsări false şi ne ascundem în linişte în tufişuri dese. Apoi, plecăm ure­chea la sunetele îndepărtate şi clipim din ochi pentru a vedea mai bine. Avem spiritul atent la orice ocazie de care am putea profita. Observăm semnele atmosferice, căutăm în cursurile de apă eventualele urme ale trecerii inamicului printre vad şi pândim freamătul copacilor care denotă apropierea lor."
Ho Yen Hsi: "...Or, dacă am primit ordinul să intrăm în campanie, ne grăbim spre un loc necunoscut, unde n-a pătruns influenţa civilizaţiei sau unde comunicaţiile sunt tăiate şi dacă ne pierdem în aceste defileuri, nu este greu? Dacă înaintez cu o armată izolată, inamicul mă aşteaptă, mă pândeşte. Căci, situaţiile respective ale atacantului şi ale aceluia care se păzeşte diferă considerabil. Cu atât mai mult cînd inamicul este şiret şi foloseşte numeroase stra­tageme! Dacă n-am stabilit un plan cădem cu capul ple­cat. Bravând pericolele şi pătrunzând în locuri pericu­loase, ne expunem dezastrului de a fi prinşi în plasă sau inundaţii. Înaintând ca oamenii beţi, riscăm să ne găsim aruncaţi într-o luptă neprevăzută. Când ne oprim seara suntem neliniştiţi de alerte false; dacă înaintăm în grabă şi fără pregătire, cădem în ambuscade. Este ceea ce se cheamă să arunci o armată de urşi şi tigri în ţara morţii. Cum putem să le dăm de capăt fortificaţiilor rebelilor sau să izgonim inamicul din bârlogurile sale înşelătoare?"
De aceea, pe teritoriul inamic, munţii, fluviile, ridică­turile de pământ şi colinele pe care el le poate apăra ca puncte strategice, pădurile, trestiile, stuful şi ierburile planturoase, unde el se poate ascunde, lungimea drumu­rilor şi potecilor, suprafaţa cetăţilor şi oraşelor, întinde­rea satelor, fertilitatea şi ariditatea câmpurilor, profunzi­mea lucrărilor de irigaţie, importanţa materialului, Am­ploarea armatei adverse, tăişul armelor, toate acestea tre­buie perfect cunoscute. Atunci avem ochiul aţintit pe ina­mic şi el poate fi prins uşor.

12. Căci războiul se bazează pe înşelăciune. Deplasaţi-vă când e în interesul vostru şi creaţi schimbări de situaţii prin dispersări şi concentrări de forţe.[8]

13. În campanie fiţi iuţi ca vântul; când înaintaţi pe etape mici, fiţi maiestuoşi ca pădurea; în incursiuni şi jafuri fiţi asemenea focului; la oprire, fiţi neclintiţi ca munţii.[9] De nepătruns ca norii, deplasaţi-vă ca fulgerul.

14. Când prădaţi o regiune, repartizaţi-vă forţele.[10] Când cuceriţi un teritoriu, împărţiţi profiturile.[11]

15. Cântăriţi mai întâi situaţia şi după aceea acţionaţi.

16. Cel care cunoaşte arta înaintării directe şi indirecte va fi victorios. Aceasta este arta manevrei.

17. Cartea administraţiei militare spune: Întrucât glasul omenesc nu se aude în timpul luptei, se folosesc tobe şi gonguri. Întrucât trupele nu se pot vedea cu claritate în timpul luptei, se folosesc drapele şi stindarde.[12]

18. Or, gongurile şi tobele, drapelele şi stindardele sunt folosite pentru a concentra într-un punct atenţia tru­pelor. Când trupele pot fi unite în acest fel, viteazul nu poate să înainteze singur, nici laşul să dea înapoi. Aceasta este arta de a conduce o armată.
Tu Mu: «... Legea militară declară: "Aceia care atunci când trebuie să înainteze, nu o fac şi cei care tre­buie să se retragă, nu o fac, sunt decapitaţi".»
"În timp ce Wu Ch'i se bătea împotriva lui Ch'în, nu exista nici un ofiţer care înaintea şocului armatei, să nu poată să-şi stăpânească înflăcărarea. El înaintă, tăie două capete şi se întoarse. Wu Ch'i ordonă să fie decapitat."
«Şeful statului major al armatei îl dojeni în termenii următori: "Acest om este un ofiţer talentat; nu trebuia să pui să fie decapitat". Wu Ch'i răspunse: "Nu pun la îndoială talentele lui de ofiţer, dar el este neascultător".»
"Ca urmare puse să fie decapitat".

19. Pentru lupta de noapte, folosiţi un mare număr de torţe şi tobe; pentru lupta de zi se foloseşte un mare nu­măr de drapele şi stindarde, pentru a impresiona ochii şi urechile trupelor noastre.[13]
Tu Mu: "...Aşa după cum formaţiile importante cu­prind altele mai mici, la fel şi taberele importante cuprind altele mai mici." Avangarda,' ariergarda, aripa dreaptă şi aripa stângă au, fiecare, tabăra lor proprie. Toate aceste tabere distincte sunt dispuse în cerc, în jurul cartierului general al comandantului, situat în centru. Diversele col­ţuri se îmbucă între ele în aşa fel încât tabăra, în între­gul ei, aminteşte, prin forma sa, constelaţia Pi Lei.[14]
"Distanţa care separă diferitele tabere nu depăşeşte o sută de paşi şi nu este mai mică decât cincizeci. Drumu­rile şi potecile se unesc în aşa fel încât să permită trupe­lor să se desfăşoare. Fortificaţiile sunt faţă în faţă, astfel că fiecare să poată ajuta pe celelalte, furnizându-le arcuri şi arbalete."
"La fiecare încrucişare se ridică un mic fort; în vârf sunt îngrămădite lemne de foc; în interior sunt ascunse tuneluri. Pe scări se ajunge în vârf, unde sunt postate sentinele. Dacă una dintre ele, după căderea nop­ţii, aude bătaie de tobă clin cele patru laturi ale taberei, ea aprinde focul de alarmă. De aceea, dacă inamicul atacă noaptea, se poate întâmpla ca el să forţeze porţile, dar peste tot există mici tabere, fiecare foarte bine apă­rate, şi la est, şi la vest, şi la nord, şi la sud, şi el nu ştie pe care s-o atace.
"În tabăra comandantului-şef sau în taberele de mai mică importanţă, cei care află primii de Venirea inamicu­lui îl lasă să intre cu toate trupele sale. Apoi, ei bat toba şi toate taberele răspund. La toate forturile mici se aprind focuri de alarmă, datorită cărora se luminează ca în plină zi. După aceea, ofiţerii şi oamenii închid porţile taberelor; ei se postează la fortificaţii şi din înălţimea acestui obser­vator, supraveghează inamicul. Arcuri şi arbalete de mare putere trag în toate direcţiile."
"Pentru noi, nu este decât o îndoială la acest plan, căci inamicul nu va ataca noaptea, deoarece dacă o face este sigur că va pierde".

20. Or, se poate întâmpla ca o armată să fie lipsită de moral şi comandantul ei să nu aibă curaj.[15]
Ho Yen Hsi: "...Wu Ch'i a spus: Responsabilitatea unei armate de un milion de soldaţi se bazează pe un sin­gur om. El este succesul moralului"'.
Mei Yao Ch'en: "...Dacă o armată şi-a pierdut mora­lul, generalul său, la rândul lui, îşi va pierde încrederea".
Chang Yu: "Generalul domină prin încredere. Or, ordinea şi încurcătura, curajul şi laşitatea sunt tot atâtea calităţi determinate de încredere. De aceea, acela care este expert în arta de a ţine inamicul în frâu îl contra­carează, apoi porneşte împotriva lui. El îl scoate din sărite pentru a-l înspăimânta şi îl hărţuie pentru a-l face să se teamă. Astfel el îl face să-şi piardă încrederea şi toată priceperea să întocmească planuri."

21. Dis-de-dimineaţă te simţi plin de ardoare; în cursul zilei, zelul încetineşte şi seara, gândurile se întorc spre ţară.[16]

22. De aceea, specialiştii în arta militară evită inamicul atunci când acesta este înflăcărat; ei îl atacă atunci când s-a moleşit şi când soldaţilor le este dor de ţară. Iată ce se numeşte a avea în mână factorul "moral".

23. Ei aşteaptă în perfectă ordine un inamic dezor­donat şi, în linişte, un inamic gălăgios. Iată ce se numeşte a avea în mână factorul "spirit".
Tu" Mu: "în calm şi fermitate ei nu sunt copleşiţi de evenimente".
Ho Yen Hsi: "Pentru generalul care trebuie să-şi exercite singur şi cu subtilitate autoritatea asupra unei armate de un milion de oameni împotriva unui inamic a cărui ferocitate o egalează pe aceea a tigrilor, avantajele şi dezavantajele se întrepătrund. În faţa nenumăratelor schimbări, el trebuie să fie prudent şi suplu; el trebuie să păstreze prezente în minte toate posibilităţile. Dacă nu are inima fermă şi judecata clară, cum ar putea face faţă împrejurărilor fără să-şi piardă capul? Când pe neaşteptate se loveşte de dificultăţi grave, cum ar putea să nu se alarmeze? Cum ar putea, fără să se încurce; să ţină cu fermitate în mână o infinitate de probleme?"

24. Ei aşteaptă aproape de câmpul de bătaie un inamic care vine de departe; în repaus, un inamic epuizat; aşteaptă cu trupe bine hrănite, trupe flămânde. Este ceea ce se numeşte a avea în mână factorul "condiţii mate-riale .

25. Ei nu atacă un inamic care înaintează cu stindarde bine orânduite, nici pe cel ale cărui formaţii se aliniază într-o ordine impresionantă. Este ceea ce se numeşte a avea în mână factorul "oportunitate."[17]

26. Arta de a comanda constă, deci, în a nu înfrunta inamicul atunci când el ocupă poziţii ridicate, şi atunci te opune când este adăpostit de coline.

27. Dacă simulează fuga, nu îl urmări.

28. Nu ataca trupele lui de elită.

29. Nu te arunca lacom în capcanele care îţi sunt întinse.
Mei Yao Ch'en: "Peştele care râvneşte la capcană este prins; trupele care râvnesc capcana sunt învinse".
Cheng Yu: «După cele Trei Strategii: "Sub capcana parfumată va fi, desigur, un peşte prins cu undiţa".»

30. Nu tăia drumul unui inamic care se întoarce acasă.

31. Unui inamic împresurat trebuie să-i laşi o ieşire, Tu Mu: "Arată-i că-i rămâne o scândură de salvare şi strecoară-i în suflet că există şi altă soluţie decât moartea. După aceea loveşte".
Ho Yen Hsi: «Atunci când Ts'ao Ts'ao l-a asediat pe Hu Kuan, el dădu acest ordine: "Când oraşul va fi cucerit, apărătorii vor fi înmormântaţi." însă după lună oraşul rezista. Ta'ao Jen spuse: Când un oraş este ase­diat, este esenţial de a lăsa să se întrevadă asediaţilor o posibilitate de supravieţuire. Or, monseniore, cum dum­neavoastră le-aţi spus să lupte până la moarte, fiecare se va lupta ca să-şi apere pielea. Oraşul este puternic şi el are rezerve mari de hrană. Dacă îl atacăm, un mare număr de ofiţeri şi de oameni vor fi răniţi. Dacă perse­verăm pe această cale, va dura zile întregi. Să-ţi insta­lezi taberele sub zidurile unui oraş puternic şi să ataci rebeli hotărăşti să se bată până la moarte, nu este un plan judicios». Ts'ao Ts'ao urmă acest sfat şi oraşul se se preda.

32. Nu împinge la disperare un inamic hăituit.
Tu Yu: «Prinţul Tu Ch'ai a spus: "Fiarele sălbatice, când sunt hăituite, se luptă cu energia disperării. Cât de adevărat este aceasta atunci când este vorba de oameni! Dacă ei ştiu că nu există altă soluţie, ei se vor bate până la moarte".»
În timpul domniei împăratului Hsuan din dinastia Han, Chao Ch'ung Ku reprima o revoltă a tribului Ch'iang. Cei din tribul Ch'iang văzură că armata lui era nume­roasă; ei scăpară de bagajele lor grele şi porniră să treacă vadul fluviului Galben. Drumul traversa defilee înguste şi Ch'ung Kuo împingea înaintea lui pe cei din tribul Ch'iang, fără exces.
Unul spuse: "Avem un avantaj mare, dar înaintăm încet".
Ch'ung Kuo răspunse: "Ei sunt într-o situaţie dispe­rată. Nu pot să-i hărţuiesc. Dacă îi împing cu moderaţie, ei vor pleca fără să întoarcă capul. Dacă îi strâng de aproape, ei se vor întoarce împotriva noastră şi se vor bate până la moarte".
"Toţi generalii spuseră: Minune!"
33. Iată cum trebuie conduse trupele.
[1] Literal, "luptă" sau "luptă între două armate", fiecare dintre ele forţându-se să obţină o poziţie avantajoasă.
[2] Acest versat se poate traduce fie ca aici, conform lui Li Ch'uan şi lui Chia Lin, fie conform lui Ts'ao Ts'ao şi lui Tu Mu: "El instalează tabăra armatei astfel ca Porţile Armoniei să fie una în faţa celeilalte". După ce a strâns o armată, prima sarcină a unui comandant ar fi să organizeze, adică să "armonizeze" di­versele elemente
[3] Giles, bazându-se pe TT, a tradus: "A manevra o armată este avantajos; cu o mulţime indisciplinată, este cel mai periculos". Sun Hsing Yen a înţeles acest verset în acelaşi fel. Această traducere prea literală lasă de-o parte complet partea esenţială. Interpre­tarea lui Ts'ao Ts'ao este, desigur, mai satisfăcătoare. Acest verset exprimă o generalitate care serveşte de introducere la aceea ce ur­mează. O linie de conduită comportă în general, sub aparenţe, câteodată, avantajoase, germenii dezavantajului. Inversul este, de asemenea, adevărat.
[4] Prin "a-şi scoate armura", Sun Tzu înţelege fără nici o în­doială că echipamentul individual greu trebuie împachetat şi lăsat la bază.
[5] Acest pasaj poale fi redat şi astfel: "Generalul armatei su­perioare în măsura în care se deosebeşte de generalii care comandă armate mijlocii şi inferioare, va fi învins" sau va fi împiedicat să obţină bune rezultate. Aici armata superioară înseamnă avan­garda în cazul unei progresii în coloană a celor trei divizii ale armatei. Altfel spus, avantajele şi dezavantajele marşurilor for­ţate trebuie cântărite cu grijă şi trebuie examinată problema de a sti ceea ce trebuie luat sau lăsat într-o bază sigură.
[6] Versetul care urmează acestuia reia un verset anterior şi nu-şi are locul aici. El a fost sărit.
[7] "Cunoscuţi" pentru importanţa lor strategică.
[8] Mao Tse Tung parafrazează de multe ori acest verset.
[9] Adoptată ca o deviză de către luptătorul japonez Takeda Shingeri.
[10] Yang P'ing An propune aici varianta: "Astfel peste tot unde apar drapelele noaste militare, inamicul este divizat". Nimic nu pare să justifice o astfel de modificare.
[11] În loc de "Împărţiţi profiturile , Yang P'ing An a spus: "Apăraţi-vă pentru cel mai bun profit al nostru". Textul nu spri­jină această interpretare.
[12] Acest verset este interesant deoarece Sun Tzu citează aici o lucrare anterioară celei sale.
[13] Sau "a inamicului" sau poate amândurora. Sensul nu e clar. Comentariul lui Tu Mu nu se aplică în mod deosebit la acest verset, dar el a fost inserat aici pentru că denotă o tehnică dintre cele mai avansate în arta de a stabili un plan.
[14] Markal? Pi este Alpharatz
[15] Sau "de inteligenţă".
[16] Mei Yao Ch'en declară că, cuvintele "dimineaţă", "zi" şi "seară* reprezintă diferitele faze ale unei campanii lungi.
[17] Sau "factorul ocazii". În aceste versete pronumele "ei" desemnează pe experţii în materie militară.

Sun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiului
Sun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiuluiSun+Tzu+Arta+razboiului

joi, 2 august 2007

#Sun+Tzu+Arta+razboiului# -a 6-a parte.

#Sun+Tzu+Arta+razboiului##Sun+Tzu+Arta+razboiului##Sun+Tzu+Arta+razboiului#


VI
Puncte slabe şi puncte tari

Sun Tzu a spus:

1. În general, cel care ocupă primul terenul şi aşteaptă inamicul, se află în poziţie de forţă; cel care vine pe teren mai târziu şi se aruncă în luptă este deja slăbit.

2. De aceea, experţii în arta militară îl fac pe inamic să vină pe câmpul de bătaie şi nu se lasă aduşi de ei.

3. Cel care este capabil să-l facă pe inamic să vină de bunăvoie izbuteşte, oferindu-i un oarecare avantaj. Şi cel care este în stare să-l împiedice să vină izbuteşte, slă-bindu-i forţele.
Tu Yu: "...Dacă sunteţi în măsură să menţineţi anu­mite puncte vitale situate pe drumurile lui strategice, inamicul nu poate trece. De aceea, maestrul Wang a spus: Când o pisică stă la intrarea unei găuri de şoareci, zece mii de şoareci nu îndrăznesc să iasă; când un tigru pă­zeşte vadul, zece mii de cerbi nu pot să-l traverseze".

4. Dacă inamicul este în poziţie de forţă, să ştii să-l slăbeşti, dacă e bine hrănit, să-l înfometezi, dacă. este în repaus, să-l împingi la acţiune.

5. Arată-te în locurile prin care el trebuie să treacă, deplasează-te repede acolo unde nu te aşteaptă.

6. Dacă faci marşuri de o mie de li fără să te oboseşti, înseamnă că străbaţi drumuri unde nu se află inamicul.
Ts'ao Ts'ao: "Năpustiţi-vă în neant, aruncaţi-vă în vid, ocoliţi ceea ce el apără, loviti-l acolo unde nu vă aşteaptă."

7. Pentru a fi sigur că vei lua ceea ce ataci, să ataci un punct pe care inamicul nu-l apără. Spre a fi sigur că menţii ceea ce aperi, să aperi un punct pe care inamicul nu-l atacă.

8. De aceea, împotriva celor ce sunt experţi în arta de a ataca, un inamic nu ştie unde să se apere; contra ex­perţilor apărării, inamicul nu ştie unde să atace.

9. Impalpabil şi imaterial, expertul nu lasă urme; misterios ca o divinitate, el nu poate fi auzit. Astfel ina­micul se află la bunul lui plac.
Ho Yen Hsi: "...Procedez în aşa fel încât inamicul să ia punctele mele tari drept puncte slabe şi punctele mele slabe drept puncte tari, în timp ce eu transform în puncte slabe punctele sale tari şi îi descopăr slăbiciunile... Îmi ascund urmele până le fac invizibile; păstrez tăcerea pen­tru ca nimeni să nu mă poată auzi".

10. Cel a cărui înaintare este irezistibilă se bazează pe punctele slabe ale inamicului; cel care atunci când bate în retragere, nu poate fi urmat, se deplasează atît de repede că nu poate fi ajuns.
Chang Yu: "...Soseşte ca vântul şi pleacă precum ful­gerul".

11. Dacă doresc să dau o bătălie, inamicul, chiar pro­tejat de ziduri înalte şi de şanţuri adânci, este forţat să angajeze lupta, deoarece atac o poziţie pe care el e obligat să o apere.

12. Dacă doresc să evit lupta, se poate să mă apăr foarte simplu trăgând o linie pe pământ; inamicul nu va putea să mă atace pentru că îl abat de la direcţia pe care doreşte să o urmeze.
Tu Mu: «Chu Ko Liang, instalându-şi tabăra sa la Yanh P'ing, dădu lui Wei Yen şi altor generali ordinul de a-şi grupa efectivele şi de a coborî spre est. Chu Ko Liang nu lăsă decât zece mii de oameni pentru a apăra oraşul, aşteptând veşti. Ssu Ma I spuse: "Chu Ko Liang este în oraş; trupele lui sunt reduse; el nu este pe po­ziţie de forţă. Generalii şi ofiţerii lui sunt descurajaţi". În acelaşi timp, Chu Ko Liang depunea o activitate intensă, ca de obicei. El ordonă să se scoată steagurile şi să înce­teze tobele. El îi împiedică pe oameni să iasă apoi, des­chizând cele patru porţi, scoase soldaţii pe străzi unde aceştia se răspândiseră."»
"Ssu Ma I se temu de o ambuscadă şi în grabă îşi con­duse armata spre Munţii din nord."
«Chu Ko Liang spuse şefului său de stat major: "Ssu Ma I a crezut că i-am întins o cursă şi a fugit la poalele lanţurilor muntoase. >Când mai târziu a aflat, Ssu Ma I fu copleşit de regrete." [1]

13. Dacă sunt în stare să determine amplasarea ina­micului, totodată ascunzând-o pe a mea, în acest caz eu pot să mă concentrez şi el trebuie să se împrăştie. Şi dacă eu mă concentrez în timp ce el se împrăştie, eu pot folosi totalitatea forţelor mele pentru a ataca o parte din ale sale.[2] Voi avea, deci, superiorilatea numerică. Atunci dacă pot folosi cel mai mare număr pentru a lovi o mână de oameni la locul ales, cei ce au de-a face cu mine vor fi pierduţi.[3]
Tu Mu: .....Folosesc când trupe uşoare şi călăreţi vi­guroşi pentru a ataca acolo unde el nu este gata, când ar-baletieri robuşti şi arcaşi puternici pentru a-i smulge poziţii-cheie pentru a-i învălmăşi flancul stâng, pentru a-i înconjura aripa dreaptă, pentru a-l alarma în faţă şi a-l lovi pe neaşteptate în spate."
"În plină zi îl păcălesc cu jocul drapelelor şi stindar­delor şi seara, îl induc în eroare cu bătăi de tobă. Atunci terorizat de frică, el îşi va împărţi forţele ca măsură de precauţie."
14. Inamicul nu trebuie să ştie unde am de gând să dau bătălia. Căci, dacă nu ştie el, va trebui să fie pregă­tit în mai multe puncte. Şi dacă este pregătit în mai multe puncte, adversarii pe care îi voi găsi în vreunul din aceste puncte nu vor fi numeroşi.
[1] Această poveste este la baza intrigii unei opere populare chi­neze. Chu Ko Liang se aşeză pe turnul porţii şi cântă din lăuta lui, în timp ce gărzile parcurgeau străzile şi se răspândeau şi ar­mata lui Ssu Ma I dădea târcoale prin mahalale. El fusese deja dejucat de Chu Ko Liang şi mai este încă şi acum.
[2] Literal, "o parte din ale sale."
[3] Kalgren, GS, 1120 m pentru "ultima extremitate".
15. Căci dacă el se pregăteşte în prima linie, arier­garda sa va fi slabă, şi dacă se pregăteşte în spate, pri­mele lui rânduri vor fi fragile. Dacă el se pregăteşte la stânga, dreapta lui va fi vulnerabilă şi dacă se pregăteşte la dreapta, stânga sa va fi descoperită. Şi dacă se pregă­teşte peste tot, el va fi slab peste tot.[1]
Chang Yu: "El nu va fi în stare să descopere unde vor [2] apărea cu adevărat carele, nici din ce punct va ţâşni ca­valeria mea, nici chiar în ce loc trebuie, de fapt, să-l ur­mărească infanteria mea şi de ce aceea se va împrăştia şi se va împărţi, şi va trebui să se apere contra mea din toate părţile. În consecinţă, puterea sa va fi divizată şi slăbită, forţele sale vor fi scindate şi risipite şi în locul în care îl atac voi putea arunca o armată de anvergură împotriva unităţilor lui izolate".

16. Cine dispune de efective reduse trebuie să se men­ţină pregătit contra inamicului; cine are efective nume­roase împinge inamicul să se pregătească împotriva lui.

17. Dacă se ştie unde şi când va avea loc o bătălie, se poate efectua cu trupele un marş de o mie de li, pentru a le reuni pe câmpul de bătălie. Dar dacă nu se cunoaşte nici ziua, nici locul luptei, stânga nu poate ajuta dreapta, nici dreapta stânga; avangarda nu va putea susţine spatele şi nici spatele avangarda. Cu atât mai mult se întâmplă aşa. atunci când diversele elemente se găsesc la zeci de li unele de altele sau chiar numai la câţiva li!
Tu Yu: "Or, experţii în materie de război trebuie să ştie unde şi când se va da bătălia. Ei măsoară itinerariile şi fixează data. Ei împart armata şi se pun în mişcare pe detaşamente separate. Cei ce sunt departe pleacă primii, cei ce sunt aproape pleacă după aceea. Astfel, joncţiunea diverselor elemente — chiar dacă ar fi la o mie de li unele de altele — se va efectua în acelaşi timp, aşa cum se adună cumpărătorii care vin spre piaţă.

18. Cu toate că estimez ca fiind numeroase efectivele din Yuch, ce avantaj pot avea din această superioritate în privinţa rezultatului conflictului?[1]


19. Eu spun deci că victoria poate fi creată. Căci chiar dacă inamicul este numeros, pot să-l împiedic să atace.
Chia Lin: "Chiar dacă inamicul este numeros, dacă nu cunoaşte situaţia mea militară, eu pot să-l împing să se ocupe de urgenţă de pregătirile lui proprii, în aşa fel ca să nu aibă timp liber să stabilească planuri de luptă împotriva mea".

20. Scoate deci la iveală planurile inamicului şi vei şti care strategie va fi eficace şi care nu.

21. Aţâţă-l şi descoperă schema generală a mişcărilor lui.

22. Stabileşte dispunerea lui, asigurându-te astfel asu­pra locului bătăliei.[4]

23. Pune-l la încercare şi vezi care sunt punctele tari şi care cele slabe.

24. Important este când se dispun trupele, să nu pre­zinte o formă susceptibilă de a fi definită în mod clar. În acest caz, vei scăpa de indiscreţiile spionilor cei mai isteţi şi nici minţile cele mai pătrunzătoare nu vor putea să stabilească un plan împotriva ta.

25. Stabilesc după formă planurile care duc la victo­rie, dar aceasta scapă muritorilor de rând. Cu toate că fiecare are ochi pentru a sesiza aparenţele, nimeni nu în­ţelege cum am creat victoria.

26. De aceea, când am câştigat o victorie, nu folosesc a doua oară aceeaşi tactică, dar pentru a face faţă împre­jurărilor folosesc metoda mea la infinit.

27. Or, o armată poate fi comparată cu apa, căci, după cum şuvoiul care curge evită înălţimile şi se îndreaptă spre locurile joase, tot aşa o armată evita forţa şi loveşte slăbiciunea.

28. Şi la fel cum şuvoiul de apă urmează denivelările terenului, tot aşa o armată, pentru a dobândi victoria, îşi adaptează acţiunea sa la situaţia inamicului.

29. Şi la fel, după cum apa nu are formă stabilă, nici în război nu există condiţii permanente.

30. În consecinţă, cel care ştie să câştige victoria, mo­dificându-şi tactica după situaţia inamicului, merită să fie divinizat.

31. Din cele cinci elemente, nici unul nu predomină în mod constant, din cele patru anotimpuri nici unul nu du­rează veşnic; dintre zile, unele sunt lungi şi altele scurte, iar luna creşte şi descreşte.
[1] Literal: "dacă nu există loc unde el nu se pregăteşte, nu există loc unde să nu fie vulnerabil". Dubla negaţie întăreşte afirmaţia."
[2] Pentru a ilustra acest punct, Tu Mu povesteşte această inte­resantă anecdotă: "Împăratul Wu, din dinastia Sung, îl trimise pe Chu Ling Shih să-l atace pe Ch'iaoTsung în Shu. Împăratul Wu spuse: Anul trecut Liu Ching Hsuan a plecat din teritoriu în interiorul fluviului, îndreptându-se spre Huang Wu. Neajungând la nici un rezultat, el s-a întors. Acum, rebelii cred că eu ar tre­bui să vin din teritoriul exterior la fluviu, dar ei presupun că vreau să-i surprind venind din interiorul fluviului. Dacă este aşa, ei desigur vor apăra Fu Ch'eng cu trupe grele şi voi păzi drumu­rile în interior. Dacă eu mă duc la Huang Wu, voi cădea drept în cursa lor. Ei bine! Voi conduce grosul armatei în partea exteri­oară a fluviului şi voi lua Ch'eng Tu şi voi trimite trimite de diversiune către interiorul fluviului. Iată un plan mirific pentru a pune mâna pe inamic.
"În acelaşi timp, el se va teme ca acest plan să nu fie cunoscut şi că rebelii să nu fi descoperit cumva unde era slab, şi unde era puternic. El trimise, deci, o scrisoare pecetluită cum se cuvine, lui Lung Shih. Pe plic el scrise aceste cuvinte: "A se deschide când vei ajunge la Pai' Ti". În acest moment, armata nu ştia cum va trebui să fie împărţită şi din ce loc va pleca."
«Când Ling Shih ajunse la Pai' Ti, el deschise scrisoarea, care era redactată astfel: "Grosul armatei va înainta în bloc, plecând de la exteriorul fluviului pentru a se întâlni cu Ch'eng Tu, Tsang Hsi şi Chu Lin, care plecând din centrul fluviului, îl vor lua pe Kuang. Han. Îmbarcaţi trupele slabe pe mai mult de zece vase înalte şi trimiteţi-le în afara fluviului către Huang Wu".»
"De fapt Chiao Tsung a folosit trupe grele pentru a se apăra în afara fluviului şi Ling Shih îl extermină..."
[3] Aceste aluzii la Wu şi Ta Yuch sunt reţinute de către anumiţi critici ca indicaţii care permit datarea redactării textului. Acest punct este dezvoltat în Introducere.
[4] Literal, "câmpul vieţii şi al morţii".

miercuri, 1 august 2007

#Stiati+ca?#

Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@


Stiati+ca?#@
• Aportul de vitamina C recomandat pentru un adult este de 60-100 miligrame pe zi. Pentru fumători este recomandat un aport crescut.

Stiati+ca?#@

• romanii numeau orele dinaintea amiezii ante meridiem şi cele de după-amiază post meridiem.

Stiati+ca?#@
• Erele geologice ale istoriei Pământului sunt: precambrian, cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacic, terţiar şi cuaternar.

Stiati+ca?#@
• Un sonet are 14 rânduri.

Stiati+ca?#@
• Isaac Newton a fost membru al Parlamentului Englez în perioada 1689-1690 şi în 1701.

Stiati+ca?#@
• Nicolae Grigorescu a realizat pictura interioară a bisericii Mănăstirii Agapia la numai 20 de ani.

Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@Stiati+ca?#@ Stiati+ca?#@

Google
 
Cadouri de la FUNGIFT.RO SEO monitor