CERCETARE STATISTICĂ CU PRIVIRE LA AMPLASAREA ȘI DURATA OPTIMĂ A STAGIULUI DE PRACTICĂ (metoda chestionarului)

By anonim - iunie 14, 2014

1. Ipoteza
În prezent, şomajulul în rândul tinerilor este o problemă cu care se confruntă toată lumea.  Potrivit datelor biroului european de statistica Eurostat, somajul afecteaza în medie 24% din tinerii de sub 25 de ani din zona euro.
Şi în România, potrivit Institului Naţional de Statistică 25% din tinerii sub 25 de ani nu îşi găsesc un loc de muncă. Studenţii români nu se pot angaja foarte uşor după ce termină o facultate, deoarece mulţi angajatori cer ca aceştia să aibă experienţă. Singura posibilitate ca studenţii să aibă puţină experienţă trecută în CV, dacă nu pot lucra în timpul facultăţii este stagiul obligatoriu de practică, prevăzut de facultate. Din păcate mulţi studenţi se plâng că aceste stagii de practică sunt nefolositoare, deoarece angajatorii le eliberează doar o adeverinţă fară să îi pună să lucreze sau îi pun doar la activităţi mărunte, să asiste la ceea ce fac angajaţii, la activitătii de secretariat etc.
Pentru a diminua rata somajului în rândul tinerilor, Uniunea Europeană finanţează proiectele care au ca principal scop incluziunea tinerilor pe piaţa muncii aşa cum este şi cazul proiectului PRACTeam.
Proiectul PRACTeam are o perioadă de implementare de 3 ani din 2010-2013, este în valoare de 19.830.198.00 lei, fiind cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, axa prioritară 2 – „Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”, domeniu major de intervenţie „2.1 Tranzitia de la scoala la o viata activa”.  Coordonatorul proiectului este Universitatea din Oradea - Facultatea de Ştiinte Economice, iar parteneri Universitatea de Vest din Timişoara – Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor şi Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava – Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică. Obiectivul general al proiectului este „pregătire practică şi internship, realizate în cadrul unui parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri, în vederea îmbunătăţirii inserţiei economiştilor pe piaţa muncii.”
În urma unui focus-grupului care s-a desfăşurat în urma implementării primului an de proiect, s-a observat faptul că o parte dintre studenți s-au plâns de durata prea scurtă și amplasarea nefavorabilă pentru studenți a perioadei de practică. Din acest motiv se dorește în urma cercetării să se afle care este perioada și durata optimă a stagiului de practică din punctul de vedere al studenților și a companiilor.

2. Stabilirea scopului şi a obiectivelor cercetării
Scopul cercetării îl constituie determinarea amplasării şi a duratei optime a stagiului de practică din cadrul programului PRACTeam.

3. Obiectivele cercetării:
O1. Identificarea duratei optime a stagiului de practică din punctul de vedere al studenţilor şi a tutorilor
O2. Identificarea amplasării optime a stagiului de practică din punct de vedere al studenţilor şi a tutorilor

3. Prezentarea ipotezelor de lucru şi a variabelelor cercetării

I1. Studenţii consideră că perioada stagiului de practică este prea scurtă şi că este amplasată nefavorabil pentru ei
I2. Studenţii consideră că perioada optimă de practică este de 1 lună şi că trebuie să se desfăşoare după sesiunea de vară
I3. Tutorii consideră că perioada stagiului de practică este prea scurtă şi că este amplasată nefavorabil pentru ei
I4. Tutorii consideră că perioada optimă de practică este de 1 lună şi că stagiul de practică ar trebuie să fie amplasat în perioada verii.

O1. Identificarea duratei optime a stagiului de practică din punctul de vedere al studenţilor şi a tutorilor
·         Variabile conceptuale:
Durata stagiului reprezintă numărul de zile sau săptămâni lucrate în cadrul companiei partenere.
·         Variabile operaţionale:
În cercetarea efectuată se folosesc următoarele variante operaţionale: prea scurtă, potrivită, prea lungă, pentru identificarea punctului de vedere actual al studenţilor şi al tutorilor. De asemenea se folosesc variantele operaţionale: 2 săptămâni, 3 săptămâni, 4 săptămâni, 6 săptămâni, mai mult de 6 săptămâni - pentru a cuantifica durata optimă.

O2. Identificarea amplasării optime a stagiului de practică din punct de vedere al studenţilor şi a tutorilor
·         Variabile conceptuale:
Amplasarea stagiului de practică reprezintă poziţionarea perioadei de practică în cadrul anului universitar sau în funcţie de perioada de depunere a declaraţiilor fiscale.
·         Variabile operaţionale:
În studiul efectuat se folosesc variantele operaţionale: da şi nu, pentru a identifica punctul de vedere actual al studenţilor şi tutorilor. De asemenea se folosesc variantele operaţionale: la începutul semestrului al II-lea, după sesiunea de vară, la mijlocul semestrului, înainte de depunerea declaraţiilor fiscale, după depunerea declaraţiilor fiscale, în perioada de vară, în alta perioadă (vă rugăm specificaţi):............ - pentru a afla poziţionarea optimă a programului de practică.

4. Definirea colectivităţii cercetate, a unităţii de cercetare şi a unităţii de sondaj
Colectivitatea statistică reprezintă o multitudine de elemente care au una sau mai multe caracteristici comune bine definite, proprii elementelor şi, în acelaşi timp, colectivităţii, privită ca o unitate organică. Legea care acţionează în cadrul colectivităţii este valabilă pentru ansamblul elementelor şi nu pentru fiecare element. La nivelul cel mai abstract în teoria probabilităţilor şi statistica matematică, colectivitatea statistică, denumită şi populaţie sau colectiv statistic, reprezintă o mulţime finită sau infinită de elemente supuse cercetării statistice.
Unitatea de cercetare statistică reprezintă elementul component care se înregistrează împreună cu caracteristicile lui principale.
Statistica cercetează colectivităţi finite a căror existenţă este obiectivă şi concretă sau faptică. Însuşirea de bază a colectivităţilor este omogenitatea (noţiune distinctă de cea de identitate).
O colectivitate statistică este omogenă dacă elementele ei componente au trăsături esenţiale asemănătoare. În cadrul unei colectivităţi se pot individualiza grupuri mai mult sau mai puţin numeroase de unităţi, subcolectivităţi (colectivităţi mai restrânse) în funcţie de nivelul de dezvoltare a caracteristicilor principale. Unităţile statistice sunt fapte elementare care fac obiectul observaţiei indiferent de natura lor, cu condiţia de a răspunde cerinţelor unei definiţii precise.
Colectivitatea cercetată este reprezentată de studenţii participanţi în primul an de implementare a proiectului PRACTeam, nivelul licenţă din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi a firmelor partenere în proiect care au fost gazdele studenţilor pentru desfăşurarea stagiului de practică.
Unitatea de observare (de cercetare) în cadrul cercetării o reprezintă studentul care a efectuat stagiul de practică prin intermediul proiectului PRACTeam şi compania care a primit cel puţin un student să efectueze stagiul de practică prin proiectul PRACTeam (firma parteneră).
Unitatea de sondaj este reprezentată de student, în cazul primei subcolectivităţi si de tutorele de practică responsabil din cadrul firmei, în cazul celei de a doua subcolectivităţi.

5. Stabilirea mărimii eşantionului şi a metodei de eşantionare
Ţinând cont de scopul şi obiectivele acestei cercetări, metoda utilizată pentru recoltarea informaţiilor este cea a sondajului, instrumentul folosit fiind chestionarul. Sondajul constituie o cercetare parţială, scopul ei fiind estimarea caracteristicilor populaţiei generale în funcţie de rezultatele obţinute. Sondajul se bazează pe principiile teoriei probabilităţilor, statisticii matematice şi legii numerelor mari. Chestionarul este un instrument de cercetare şi constă într-o serie de întrebări şi alte solicitări în scopul de a aduna informaţii de la persoanele din eşantion.
În cadrul proiectului PRACTeam au participat în primul an de implementare un număr de 180 studenţi din ciclul I – nivel licenţă şi 30 de companii, fiind populaţia ce va face obiectul cercetării.
     Pentru a stabili mărimea eşantionului studenţilor am utilizat următoarea formulă:  n= t² *p*(1-p)/e², unde:
n= mărimea eşantionului
t= valoarea teoretică a probabilităţii acceptate (t=1,96 pentru un nivel al încrederii de 95%)
p= procentul în care populaţia deţine carcateristica de eşantionare (p =0,50)
e= eroarea limită de reprezentativitate admisă
După aplicarea acestei formule, eşantionul obţinut l-am corectat în funcţie de mărimea populaţiei totale a studenţilor cu ajutorul formulei: n1= n/ [1+ (n-1)/N]                                                                                   
Pentru a avea un nivel de încredere de 95%, cu o eroare de eşantionare de 5% pentru populaţia noastră de 180 de studenţi va trebui să intervievăm un număr de 123 de studenţi.
n= 1,96²*0,5*(1-0,5)/0,05²=384,16                                                                   
n1=384,16/(1+(384,16 -1)/180)= 122.89 => 123 de studenţi                             
            Deoarece populaţia totala în cazul tutorilor care au participat în proiect este mică, ne-am propus să colectăm informaţii de la  60% dintre aceştia, însemnând un număr de 18 turori.
            Am optat pentru o eşantionare simplă aleatoare, în care fiecare unitate din componenţa colectivităţii are aceeaşi şansă (probabilitate) de a fi inclusă în eşantion. Această eşantionare permite o caracterizare corectă a fenomenului. Pentru a extrage din bazele de date studenţii şi firmele ce vor face parte din eşantion am utilizat site-ul www.random.org.

6. Stabilirea coordonatelor spaţiale, temporale şi modale ale cercetării
Realizarea cercetării s-a desfăşurat pe parcursul a mai multor săptămâni, începând cu data de 2 aprilie când am stabilit obiectivul cercetării şi finalizându-se pe data de 23 iunie când s-a finalizat raportul cercetării.
La elaborarea chestionarului fiecare student a venit cu propuneri de întrebări, apoi a urmat o selecţie riguroasă a acestora. În final au fost realizate două variante de chestionar, câte una pentru fiecare colectivitate supusă cercetării: pe de o parte studenţii participanţi la stagiul de practică prin cadrul programului PRACTeam în anul 2011, iar pe de altă parte – tutorii acestora din partea firmelor.
Apoi a urmat o cercetare pilot pentru a testa calitatea chestionarelor. Acestea au fost distribuite colegilor de an din facultate pentru a vedea dacă întrebările sunt clare, concise, iar variantele de răspuns sunt suficiente.
După finalizarea chestionarelor, acestea au fost încărcate pe site-ul www.isondaje.ro. Durata medie de completare a unui chestionar a fost de 2 minute. A fost contactat lectorul universitar doctor  Pavel Stanciu în vederea obţinerii bazei de date cu studenţii şi tutorii care au participat în programul PRACTeam în primul an de implementare, anul 2011.
După obţinerea bazei de date (doar a studenţilor), s-a procedat la contactarea studenţilor prin intermediul e-mailului și a rețelelor de socializare.
Perioada de aplicare a chestionarelor către studenţi s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămăni (12 - 25 mai 2013).
În ceea ce priveşte administrarea chestionarelor tutorilor, lucrurile au fost mai complicate. În primul rând, s-a obţinut foarte greu o bază de date cu firmele, respectiv tutorii participanţi. Baza de date obţinută în final nu conţinea datele de contact ale tutorilor, motiv care a îngreunat puţin lucrurile. Pentru aflarea datelor de contact ale tutorilor au fost contactaţi studenţii care au făcut practica în firme şi li s-a solicitat e-mailul/ numărul de telefon al persoanelor care i-a îndrumat în timpul stagiului de practică. De asemenea, s-a utilizat internetul (google+, linkedin, facebook). Perioada de chestionare a tutorilor s-a desfăşurat în perioada 4-25 iunie 2013 (trei săptămâni).
În final, s-au centralizat datele, au fost interpretate rezultatele obţinute şi s-au tras concluzii privind ipotezele formulate iniţial.

7. Chestionarul


Chestionarele sunt instrumente de cercetare constituite dintr-o serie de întrebări cu scopul de a culege informaţii de la diverse categorii de persoane, entităţi. Mai mult decât atât, ele reprezintă rezultatul muncii specialiştilor în domeniu, iar finalitatea lor constă în urmărirea parametrilor proiectaţi şi evitarea situaţiilor care pot conduce la probleme, abateri, riscuri de orice fel. Construcţia unui chestionar vizează soluţionarea a două tipuri de probleme: de conţinut şi de formă.
În ceea ce priveşte problemele de conţinut, acestea fac referire la limbajul utilizat, la tipul întrebărilor folosite (închise, deschise etc), la stabilirea variantelor de răspuns etc. Ordinea logică a întrebărilor, aranjarea în pagină, aspectul final al chestionarului ş.a.m.d sunt aspecte legate de formă.
Există mai multe tipuri de chestionare. Astfel, după conţinut se întâlnesc:
1. Chestionare cu date factuale, ce conţin informaţii obiective şi verificabile. Scopul lor constă în aflarea datelor cantitative: sex, domiciliu, profesie, naţionalitate etc.
2. Chestionare de opinie. Ele conţin date de ordin subiectiv, imposibil de observat direct, informaţii despre trăsăturile psihologice ale subiecţilor: atitudini, motivaţii, interese, dispoziţii, înclinaţii
După cantitate, chestionarele se împart în:
- chestionare speciale - au un singur subiect de interes general, sunt uşor de prelucrat.
- chestionare omnibus - sunt folosite în special în cercetările sociologice. Au o varietate mai largă de subiecte şi sunt mai ieftin de utilizat.
În funcţie de forma întrebărilor chestionarele pot fi:
o   închise
o   deschise
o   mixte
Cea mai mare pondere a întrebărilor o deţin cele închise. Avantajele întrebărilor închise vizează printre altele: crearea unui cadru de referinţă util reflecţiei persoanelor intervievate, facilitarea prelucrării şi centralizării răspunsurilor, siguranţa răspunsurilor subiecţilor intervievaţi, solicitarea minoră a memoriei, gândirii, exprimării (limbajului) etc. Cu toate acestea, ele pot sugera anumite răspunsuri, ceea ce ar putea influenţa în mod incorect finalitatea rezultatelor.
Întrebările deschise oferă subiectului libertatea de a-şi exprima opinia. În acest caz răspunsurile pot diferi ca lungime, conținut, ceea ce îngreunează prelucrarea informaţiilor. De asemenea, uneori întrebările deschise pot fi privite cu scepticism de către cei chestionaţi, în răspunsul lor fiind necesară utilizarea memoriei, a gândirii şi a altor procese psihologice.
Chestionarele mixte utilizează atât întrebări închise, cât şi întrebări deschise. În cadrul prezentei cercetări au fost utilizate preponderent întrebări închise.
După felul în care sunt aplicate, chestionarele pot fi autoadministrate (se completează de către cei chestionaţi fără ca operatorul să fie prezent) sau administrate de operatorii de anchetă
Noi am ales metoda sondajului ca tehnică de obţinere a datelor primare. Am utilizat un sondaj structurat şi nedeghizat. Scopul cercetării şi durata de completare fiind prezetate la începutul chestionarului şi în email-ul/mesajul privat pe reţelele de socializare prin care am contactat persoanele care faceau parte din eşantion.  
Dat fiind faptul că prezenta cercetare include 2 colectivităţi, au fost realizate 2 chestionare.
Chestionarul destinat studenţiilor conţine un număr de 11 întrebari, iar cel destinat tutorilor este format din 10 întrebări. Am realizat chestionare scurte care necesită un timp mic de completare, pentru a creşte numărul chestionarelor completate şi pentru a obţine răspunsuri cât mai sincere. Chestionarele care necesită un timp mare de completare, plictisesc respondentul şi există posibilitatea ca răspunsurile să nu fie sincere şi să crească gradul de non-răspunsuri (răspunsuri lipsă la unele întrebări) sau chiar refuzul de a mai completa.
Chestionarele conţin întrebări închise cu una sau mai multe variante de răspuns, libere şi mixte. Astfel în cazul chestionarului destinat studenţilor avem un număr de 6 întrebări închise, 3 întrebări libere şi 2 întrebări mixte (am permis respondeţilor să ofere şi alte variante de răspuns decât cele menţionate de noi). Iar în cazul chestionarului destinat tutorilor, acesta conţine un număr de 7 întrebări închise, o întrebare liberă şi două întrebări mixte.
Ambele chestionare conţin la început o întrebare filtru dihotomica şi anume dacă au participat în cadrul proiectului PRACTeam, fiind folosită pentru a evita răspunsurile din partea celor care nu au participat în proiect. De asemenea, s-a utilizat scala Likert cu 5 grade pentru a evalua utilitatea proiectului atât pentru studenţi, cât şi pentru tutori.
Chestionarului destinat studenţilor conţine 4 întrebări de identificare, iar în cazul celui destinat tutorilor conţine 3 întrebari de identificare

7.1. Chestionar utilizat pentru intervievarea studenţilor

Bună ziua, mă numesc...............sunt masterand/ă în cadrul Facultaţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, specializarea Administrarea Proiectelor Europene şi efectuez un studiu cu privire la durata şi amplasarea optimă a practicii în cadrul proiectului PRACTeam.
Chestionarul este anonim, iar raspunsurile furnizate de dumneavoastra vor fi folosite exclusiv in scopul prezentei cercetări. Completarea acestuia va dura aproximativ 2 minute.

1.      Aţi efectuat stagiul de practică prin intermediul programului PRACTeam?
a)      Da
b)      Nu  (treceţi la întrebarea nr. 9)

2.      Vă rugăm să evaluaţi utilitatea stagiului de practică pentru formarea profesională:

Foarte puţin        1    2    3    4    5          Foarte Mult

3.      Care consideraţi dumnevoastră că sunt aspectele negative ale programului PRACTeam?
a)      perioada de practică
b)      amplasarea perioadei de practică
c)      compania unde aţi efectuat stagiul de practică
d)     dosarul de practică voluminos
e)      slaba implicarea a tutorelui de practică (persoana responsabilă din firmă)
f)       nu are aspecte negative
g)      altele (specificaţi):...............................................................

4.      Cum consideraţi că a fost perioada de practică?
a)      prea scurtă
b)      potrivită
c)      prea lungă

5.      Care ar fi perioada optimă de practică?
a)      2 săptămâni
b)      3 săptămâni
c)      4 săptămâni
d)     6 săptămâni
e)      mai mult de 6 săptămâni

6.      Consideraţi că perioada de practică este amplasată în mod avantajos pentru student?
a)      da (mergi la întrebarea nr. 8 )
b)      nu (mergi la întrebarea nr. 7)

7.      Când consideraţi că ar trebui amplasată perioada de practică?
a)      la începutul semestrului al II-lea
b)      după sesiunea de vară
c)      la mijlocul semestrului
d)     în alta perioada (va rugam sa specificaţi):.........................

8. La ce specializare eraţi atunci când aţi efectuat practica în cadrul programului PRACTeam?
       R:............................

9. Ocupaţia dumnevoastră?
R: .....................................

10.  Sexul
a)      feminin
b)      masculin

11. Vârsta dumnevoastră
R:.......

Participarea dumneavoastră la sondaj m-a ajutat să colectez date importante pentru cercetarea pe care o efectuez. Vă mulţumesc pentru timpul acordat completării acestui chestionar.

7.2. Chestionar utilizat pentru intervievarea tutorilor

Bună ziua, mă numesc...............sunt masterand/ă în cadrul Facultaţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, specializarea Administrarea Proiectelor Europene şi efectuez un studiu cu privire la durata şi amplasarea optimă a practicii în cadrul proiectului PRACTeam.
Chestionarul este anonim, iar raspunsurile furnizate de dumneavoastra vor fi folosite exclusiv in scopul prezentei cercetari. Completarea acestuia va dura aproximativ 2 minute.

1.      Aţi fost implicat în programul PRACTeam?
a)      Da
b)      Nu (tregeti la întrebarea nr. 8)

2.      Cât de util a fost programul PRACTeam pentru compania dumnevoastră?

   Foarte puţin        1    2    3    4    5    Foarte Mult

3.      Care consideraţi că sunt aspectele negative ale acestui program?
a)      Durata perioade de practică
b)      Amplasarea perioadei de practică
c)      Slaba implicare a studenţilor
d)     Nu are aspecte negative
e)      Alte (vă rugăm să specificaţi):..................................

4.      Cum consideraţi că a fost perioada de practică?
a)      prea scurtă
b)      potrivită
c)      prea lungă

5.      Care ar fi perioada optimă de practică?
f)       2 săptămâni
g)      3 săptămâni
h)      4 săptămâni
i)        6 săptămâni
j)        mai mult de 6 săptămâni

6.      Consideraţi că perioada de practică este amplasată în mod avantajos pentru compania dumnoveastră?
a)      da (treceţi la întrebarea nr. 8)
b)      nu (treceţi la următoarea întrebare)

7.      În ce perioadă consideraţi că ar trebui să se desfăşoarea stagiul de practică?
a)      După depunerea declarţilor fiscale
b)      Înainte depunerii declaraţilor fiscale
c)      În perioada de vară
d)     Altă perioada:...................................

8.      Sexul
c)      feminin
d)     masculin

9. Vârsta dumnevoastră
a)      20-30 ani
b)      30-40 ani
c)      40-50 ani
d)     peste 50 ani

10. Poziţia ocupată în companie
R:.............................

Participarea dumneavoastră la sondaj m-a ajutat să colectez date importante pentru cercetarea pe care o efectuez. Vă mulțumesc pentru timpul acordat completării acestui chestionar.

8. Analiza şi prelucrarea datelor

8.1 Analiza şi prelucrarea datelor – chestionar studenţi
Chestionarul a fost distribuit celor 123 de studenţi care au fost selectaţi cu ajutorul site-ului www.random.org prin email şi mesaje private pe retelele de socializare.
Deşi au fost rugaţi de mai multe ori să completeze, s-a observat o receptivitate scăzută din partea acestora. Din această cauză au fost completate doar 83 de chestionare, astfel nu ne-am atins eşantionul propus.
Rezultatele cercetarii noastre nu sunt reprezentative pentru toată colectivitatea conform eşantionarii, dar având în vedere ca au răspuns aproximativ jumatate din colectivitatea totală, considerăm că rezultatele cercetarii ne oferă totuşi o imagine destul de clară despre opinia studenţilor cu privire la perioada şi amplasarea stagiului de practică.
La întrebarea numărul 1 “Aţi efectuat stagiul de practică prin intermediul programului PracTeam?” au răspuns pozitiv toate persoanele intervievate şi anume 83 de persoane. Acest lucru demonstrează faptul că baza de date obţinută este corectă şi că persoanele fac parte din colectivitatea supusă cercetarii.
La întrebare nr. 2 “ Vă rugăm să evaluaţi utilitatea stagiului de practică pentru formarea profesională”, cei mai mulţi dintre cei 83 de respondeţi au considerat ca fiind util (30 persoane) şi foarte util (18 persoane) stagiul de practică pentru cariera lor profesională.
Printre problemele semnate cel mai des de studenţii la întrebarea numărul 3 “Care consideraţi dumnevoastră că sunt aspectele negative ale programului PracTeam?” se numara: dosarul de practica voluminos (46), perioada de practica (36) si amplasarea stagiului de practica (31). Doar 5 studenti au considerat ca proiectul PRACTeam nu are niciun punct slab.
La întrebare numărul 4 “Cum consideraţi că a fost perioada de practică?” cei mai mulţi studenţi sunt de părere că perioada de practică este prea scurtă (55.4% dintre studenţi). Acest lucru ne confirmă faptul că perioada de practică se află printre punctele slabe ale proiectului.
Din numărul total al respondenţilor, 42.2% consideră că perioada de practică este potrivită, dar corelând aceste date cu raspunsurile de la întrebarea urmatoare “Care ar fi perioada optimă de practică?”, mulţi dintre cei care au răspuns că perioada este potrivită îşi doresc totuşi un stagiu de practică care să se desfăsoare pe mai multe săptâmani decât în prezent, doar 16.9% dintre ei îşi doresc ca stagiul de practică să aibă aceaşi durată (3 saptamani).  
Perioada optimă de practică în viziunea studentilor ar trebuie sa fie mai mare de 4 saptamani. Astfel 33.7 % dintre studentii isi doresc ca stagiul de practica sa dureze 4 saptamani, 15.7% isi doresc 6 saptamani de practica iar un procent de 22.9% doresc mai mult de 6 saptamani
În ceea ce priveşte amplasarea stagiului de practică, părerile sunt împărţite în mod aproximativ egal şi anume 48.2% dintre respondenţi consideră că stagiul este amplasat favorabil pentru ei, iar 51.8% consideră că acesta este amplasat dezavantajos. Dintre aceştia cei mai mulţi îşi doresc ca stagiul de practică să fie plasat după sesiunea de vară (72.1% din cei nemultumiţi). De asemnea  un procent de 16.3% doresc amplasarea stagiului de practică la începutul semestrului 2.
Cei mai mulţi respondeţi au participat în cadrul proiectului PRACTeam atunci când erau la specializarea Afaceri internaţionale fiind urmaţi de studenţii de la Administrarea Afacerilor, Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor respectiv Finanţe bănci.
            În prezent, cei mai mulţi dintre respondeţii sunt la master (65.06%) fiind urmaţi de cei care lucrează (21 de persoane), iar 8 persoane au declarat ca sunt şomeri. 
            Vârsta media a respondeţilor este de 23 de ani. Cei mai mulţi respondenţi sunt de sex feminin şi anume 66.3% din totalul respondeţilor.
Majoritatea respondeţilor de sex feminin cât şi cei de sex masculin doresc ca perioada de practică să aibă o durată de 4 săptămâni.
 În ceea ce priveşte amplasarea stagiului de practică respondeţii, indiferent de sex, doresc acelaşi perioadă şi anume după sesiunea de vară.

8.2 Analiza şi prelucrarea datelor – chestionar tutori

La fel ca şi în cazul studenţilor, am utilizat site-ul www.random.org pentru a extrage tutorii care să facă parte din eşantion. Noi ne-am propus să intervievăm 18 tutori, dar din cauza lipsei datelor de contact şi a non-răspunsurilor au fost completate doar 11 chestionare. De asemnea considerăm că răspunsurile pot să ofere o imagine clară asupra modului cum percep tutorii durata şi amplasarea optimă a stagiului de practică din cadrul proiectului PRACTeam.

1. Aţi fost implicat în programul PracTeam?

2.  Cât de util a fost programul PracTeam pentru compania dumnevoastră?

3. Care consideraţi că sunt aspectele negative ale acestui program?

4. Cum consideraţi că a fost perioada de practică?

5. Care ar fi perioada optimă de practică?

6. Consideraţi că perioada de practică este amplasată în mod avantajos pentru compania dumnoveastră?

7. În ce perioadă consideraţi că ar trebui să se desfăşoarea stagiul de practică?

8. Sexul

9. Vârsta dumnevoastră

10. Poziţia ocupată în companie
9.2.2 Interpretarea rezultatelor

            La întrebarea numărul 1 „Aţi fost implicat în programul PracTeam?” toţi cei 11 respondenţi au răspuns afirmativ că au participat în cadrul proiectului PRACTeam, astfel aceştia fac parte din eşantion.
La întrebare nr. 2 “Cât de util a fost programul PracTeam pentru compania dumneavoastă?”, cei mai mulţi dintre cei 11 de respondeţi au considerat ca fiind util (5 persoane) şi foarte util (1 persoană) stagiul de practică pentru compania unde îşi desfăşoară activitatea.
Media generală a utilitaţii stagiului de practică din punct de vedere al tutorilor este de 3.45.
În comparaţie cu rezultatele sondajului efectuat pe studenţi, tutorii de practică consideră ca programul nu are aspect negative (7) dosarul voluminos (4) durata perioadei de practică (3).
La întrebare numărul 4 “Cum consideraţi că a fost perioada de practică?” cei mai mulţi tutori sunt de părere că perioada de practică este potrivita (72,7%). Doar 27,3% dintre aceştia s-au arătat nemulţumiţi de perioada de practică, considerând-o prea scurtă. Acest lucru ne confirmă parţial ipoteza că perioada de practică se află printre punctele slabe ale proiectului.
Din numărul total al respondenţilor, 72,7% consideră că perioada de practică este potrivită, dar corelând aceste date cu raspunsurile de la întrebarea urmatoare “Care ar fi perioada optimă de practică?”, mulţi dintre cei care au răspuns că perioada este potrivită îşi doresc totuşi un stagiu de practică care să se desfăsoare pe mai multe săptâmani decât în prezent, doar 18,2% dintre ei îşi doresc ca stagiul de practică să aibă aceaşi durată (3 săptămâni).  
Perioada optimă de practică în viziunea tutorilor ar trebuie sa fie mai mare de 4 săptămâni. Astfel 63.6 % dintre tutori îşi doresc ca stagiul de practica sa dureze 4 saptamani, 18.2% îşi doresc 6 săptămâni de practică.
În ceea ce priveşte amplasarea stagiului de practică, părerile tutorilor sunt categoric pentru menţinerea actualei amplasări, toţi respondenţii considerând că este avantajoasă. Dintre aceştia cei mai mulţi îşi doresc ca stagiul de practică să fie plasat după depunerea declaraţiilor fiscale. De asemnea  un procent de 36.4% doresc amplasarea stagiului de practică în perioada de vară.


10. Concluzii

Prezenta cercetare a plecat de la ideile ce au fost discutate în cadrul focus-grupului de la Oradea, dar şi de la observările directe a membrilor echipei de cercetare privind amplasarea şi durata optimă a stagiului de practică. În urma aplicării chestionarelor realizate de către  echipa de lucru s-au obţinut mai multe rezultate care ar putea să dea de gândit atât conducerii facultăţii de Sţiinţe Economice şi Administraţie Publică, cât şi managementului programului PRACTeam. Astfel, deşi tutorii şi studenţii apreciază pozitiv proiectul PRACTeam, rezultatele cercetării confirmă ipotezele formulate la începutul efectuării acestui proiect.
ü  I1. Studenţii consideră că perioada stagiului de practică este prea scurtă şi că este amplasată nefavorabil pentru ei.
Această ipoteză s-a validat în intregime, fiind bazată pe raspunsurile studenţilor la întrebarile specifice din chestionar. Astfel 55,4% dintre respondenţi sunt de părere că stagiul este prea scurt şi 51,80% consideră ca acesta este amplasat nefavorabil pentru ei.
ü  I2. Studenţii consideră că perioada optimă de practică este de 1 lună şi că trebuie să se desfăşoare după sesiunea de vară
Răspunsurile la întrebările ce fac referire la dimensionarea şi amplasarea perioadei de practică au validat ipoteza iniţială astfel: 33,70% dintre respondenţi consideră perioada optimă 4 săptămâni, având ponderea cea mai mare. Totodata 15,70% dintre studenţi doresc un stagiu de practică de 6 săptămâni şi 22,90% peste 6 săptămâni. De asemenea 72,10% dintre studenţii nemulţumiţi de amplasarea stagiului sunt de părere că acesta trebuie să se desfăşoare după sesiunea de vară.
×        I3. Tutorii consideră că perioada stagiului de practică este prea scurtă şi că este amplasată nefavorabil pentru ei
Această ipoteză nu a fost validată, deoarece 72,7% dintre tutori consideră că perioada de practică este una potrivită şi doar 27,3% au semnalat o perioadă prea scurtă a stagiului. În acelaşi timp, din punct de vedere al tutorilor stagiul de practică este amplasat avantajos pentru compania lor, 100% dintre respondenţi fiind mulţumiţi.

ü  I4. Tutorii consideră că perioada optimă de practică este de 1 lună şi că stagiul de practică ar trebuie să fie amplasat în perioada verii.
Aceasta ipoteza este validată parţial. Majoritatea tutorilor consideră perioada de practică potrivită, doar 18,2% vor să il menţină la nivelul actual de 3 săptămîni. Cea mai mare parte respondenţi, 63,6% consideră perioada optimă 4 săptămîni, mai mult ca atât 18,2% consideră ca stagiul trebuie să dureze 6 săptămâni. Cu privire la amplasarea perioadei de practică aceştia doresc să fie amplsată dupa depunerea declaraţiilor (54.5%). O ponderă destul de ridicată a obţinut-o şi varianta desfăşurării stagiului de practică în perioada de vară (36.4%) ceea ce ne arată ca sunt mulţi tutori interesaţi să primească în această perioadă şi dacă faceam luăm în vedere dorinţele studenţilor care doresc ca stagiul de practică să se desfăşoare după sesiunea de vara, considerăm că aceasta este perioada optimă a stagiului de practică.
 În concluzie, pe baza datelor obţinute în urma cercetării, noi propunem ca stagiul de practică să se desfăşoare pe parcursul a minimum 4 săptămâni şi să fie amplasat în perioada de după sesiunea de vară.

  • Share:

You Might Also Like

0 comentarii