BLOGO-ENCICLOPEDIA

Sfintele urme ale dacilor - de Grigore Rotaru Acolo unde au vietuit dacii – le gasim urmele . Ofer o lista cu informatii sigure ( nu legende ! ) despre astfel de posibile urme: - in zona Carpatilor de curbura – locuintele rupestre au fost locuite de sfintii calugari misionari – insa acele grote ( chilii ) au fost cioplite in piatra cu mult inainte ( una dintre ele a fost datata stiintific : sec VI inante de Hristos ) ; - la Alunis – Colti , langa biserica dintr-o piatra , langa cele trei chilii descoperite se afla un platou – sanctuar (este greu de scris la ce a folosit …); - la nordul satului Muscelul Caramanesc se afla un depozit in aer liber cu material rezultat in urma reducerii fierului – l-a vazut un inginer metalurg si s-a exprimat – aproximativ astfel ; localnicii numesc produsul pamancior – in trecutul nu foarte indepartat era dislocat , uscat , cernut si dizolvat in apa de var sau in apa de mortar pentu a da culoare varului sau pamantului folosit la tencuit sau lipit … omolog

Oameni diferiti, care au trait in perioade indepartate atat din punct de vedere istoric, cat si geografic, oameni care s-au inchinat la Dumnezei diferiti, si-au ucis cu violenta si sadism semenii, ascunzandu-se in umbra protectoare a religiei pe care au imbratisat-o. O intrebare se impune: sunt religiile mapamondului doctrine care instiga la violenta sau sunt simple instrumente prin intermediul carora oamenii isi satisfac placerea de a ucide, cu scuza ca servesc unui scop nobil? 0. Budistii din Burma In anul 1850, calugarii budistii din Burma inca mai practicau ritualurile in care se performau sacrificii umane. Odata cu mutarea capitalei la Mandalay, 56 de oameni considerati a fi “fara pata” au fost sacrificati si ingropati sub zidurile orasului pentru a deveni protectorii noii asezari. La putin timp, doua dintre morminte au fost gasite goale, ceea ce i-a facut pe astrologii regali sa dea un verdict radical: 500 de oameni trebuie ucisi si ingropati sub ziduri, altfel capitala va fi e

1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din (1991) 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României. Semnificaţii istorice La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat co