CARPATII ORIENTALI

By anonim - octombrie 06, 2008


CARPATII ORIENTALI

Ca pozitie fata de depresiunea colinara a Transilvaniei Carpatii Orientali au o pozitie estica (“orientala”), de unde si acesta denumire. Limita de nord o reprezinta granita (cu Ucraina), limita de vest contactul cu Depresiunea Transilvaniei, limita de est Podisul Sucevei (intre raurile Suceava si Moldova), Subcarpatii Moldovei si Curburii, iar limita de sud, Valea Prahovei.
Exista in multe lucrari geografice ideea ca in cadrul Carpatilor Curburii (grupa sudica a Carpatilor Orientali) este inclusa si grupa Bucegi din Carpatii Meridionali, in acest caz limita fiind dusa la Valea Dambovitei. Criteriile geologice si geomorfologice (in parte) duc acesta limita la Dambovita.
CaOrientali.GIF (57332 bytes)
Alte elemente (clima, vegetatie, altitudini, unele tipuri genetice de relief) traseaza o limita mai clara pe Valea Prahovei, lucru vizibil in oeisaj si prinb cunoscuta denivelare a reliefului indusa de abruptul prahovean al Bucegilor. De aceea, limitam Carpatii Orientali (si grupa lor sudica) la Valea Prahovei.

Prezentare
Informatii Selective

Prezentare

Caorient.GIF (30960 bytes)Caractere generale
Relief si subdiviziuni
Clima
Hidrografia
Vegetatie, fauna, soluri, monumente naturale
Populatia si asezarile omenesti
Cai de comunicatii




Caractere generale

Carpatii Orientali se diferentiaza printr-o serie de caracteristici generale de celelalte ramuri carpatice. Le enumeram foarte sumar:

- Carpatii Orientali sunt cei mai intinsi in suprafata ocupand jumatate din intinderea ariei montane;
- au altitudsini mijlocii;
- sunt fragmentati de vai, trecatori si mai ales depresiuni intinse;
- au un paralelism al culmilor (trei fasii, se reflecta structurile geologice;
- au resurse bogate (mai ales in nord) si dispun de cea mai importanta arie forestiera;
- sunt populati intens (indeosebi pe vai si deprsiuni) si au activitati economice foarte importante (exploatarea minereurilor neforoase, exploatarea si prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, activitatilor turitice).


Relief si subdiviziuni.

Relieful
Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (grupa Nordica)
Carpatii Moldo-Transilvaniei (grupa Centrala)
Carpatii Curburii (grupa Sudica)

Relieful

Relieful Carpatilor Orientali este puternic infuentat de existenta unui substrat geologic format din trei fasii paralele:

- in vest exista un aliniament de roci vulcanice (intins din Oas pana in masivul Ciomatu);
- in partea centrala se dezvolta zona cristalo-mezozoica (formata din sisturi cristaline si roci mezozoice);
- in est se dezvolta o zona de sedimente cutate, indeosebi gresii, lipsite de fosile care poarta denumirea de flis (separat dupa varsta in flis cretacici si flis paleogen).

Corespunzator celor doua fasii paralele se dezvolta un relief vulcanic, diferentiat in partea de nord a lantului muntos (Oas, Gutai, Tibles), in care predomina formele structurale, reziduale si platourile fata de partea de sud (Caliman, Gurghiu, Harghita, Ciomatu), unde apar bine in relief conurile vulcanice, craterele si platourile vulcanice formate din curgeri de lava.
In zona cristalino-mezozoica exista conservate vechi suprafete de eroziune (in Rodna, indeosebi), relieful este mai masiv, cu vai adanci si suprafete relativ netede, iar pe calcare se dezvolta fenomene carstice si forme structurale.
In zona flisului predomina relieful structural si petrografic, cutarea stransa a sedimentelor imprimind un paralelism al culmilor si vailor; existenta unor mase de conglomerate cretacice (in Ceahlau si Ciucas) dau un relief structural deosebit.
Genetic, cea mai veche parte a Carpatilor Orientali este zona cristalino-mezozoica, care, impreuna cu celelalte regiuni cristaline din Carpati, au origini in Paleozoic, dar care s-au induvidualizat ca edificii continentale incepand in orogeneza hercinica (erodate apoi pana la nivelul unor peneplene) si in orogeneza hercinica (erodate apoi pana la nivelul unor peneplene) si in orogeneza alpina (din Cretacic pana in prezent).
S-au adaugat apoi axului cristalino-mezozoic (format din sisturi cristaline, roci triasice si jurasice) flisul cretacic (in imediata sa apropiere), iar apoi flisul flisul paleogen. In vetsul zonei cristalino-mezozoice s-a adaugat lantul vilcanic, prin eruptii succesive care s-au propagat din nord spre sud (cea mai noua fiind eruptia care a construit craterul lacului Sfanta Ana).
Aceasta dispunere pe trei fasii paralele este o caracteristica deosebita a Carpatilor Orientali.
Ca subdivizizare longitudinala, cele trei fasii cuprind urmatorii munti:

a) zona vulcanica: Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurgjiu, Harghita, Ciomatu;

b) zona cristalino-mezozoica: Muntii Rodnei, Maramuresului, Suhard, Obcina Mestecanis, Muntii Bistritei, Giurgeului si oparte din Muntii Ciucului;

c) zona flisului: Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntii Stanisoara, Ceahlau, Tarcau, Gosmanu, Nemira, Berzunt, o parte din Muntii Ciucului, Baraolt, Bodoc, Persani si intreaga intindere a Carpatilor Curburii.

O caracteristica importanta a reliefului Carpatilor Orientali o constituie existenta unor depresiuni intinse (Maramures, Dornelor, Gurgeu, Ciuc, Brasov) sau mai reduse ca suprafata (Oas, Comanesti, Casin, Comadau, Intorsura Buzaului), care au o evidenta functie de discontinuitate relativa in peisaj.
Altitudinile Carpatilor Orientali sunt mai mari in nord (Rodna - 2303, Caliman - 2100), mai scunde in partea centrala si in sud.
Subdiviziunile transversale sunt induse de existenta unor culoare depresionare, cum ar fi Bargau - Dorna si Brasov - Oituz. Fata de aceste culoare, Carpatii Orientali se subdivid in trei grupe, astfel:

- grupa nordica (denumita si Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei),;
- grupa centrala (Carpatii Moldo-Transivaneni);
- grupa sudica (denumita si Carpatii Curburii).


1.Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

cuprind:


- muntii vulcanici (Oas, Gutai, Tibles);
- depresiunea Maramuresului;
- Muntii Bargauilui;
- Muntii Rodnei;
- Muntii Maramuresului;
- Muntii Suhard;
- Obcinele;
- Depresiunea Dornelor;
- masivele Giumalau-Rarau;
- depresiunea Campulung Moldovenesc.


Muntii vulcanici cresc altitudinal din nord-vest (Oas - 827 m) spre sud est (Tibles - 1833 m), limita spre Muntii Rodnei fiind destul de bine evidentiata (Vlaea Salauta).
Un relief de eroziune diferentiata (numita neck) datorat duritatii lavei este Creasta Cocosului din Gutai. Muntii Maramuresului au altitudini care se apropie de 2000 m si sunt bine impaduriti. Muntii Rodnei sunt cei mai inalti (Vf. Pietrosul - 2302 m si Vf. Inau - 2279 m) si mai masivi; spre nord se termina printr-un abrupt, iar spre sud sunt intersectati de vai adanci, grau accesibile.
Muntii Rodnei conserva platforme de eroziune si forme de relief glaciar; se continua spre sud-est cu muntii Suhard. (1932 m - in Varful Omu).
Intre muntii vulcanici, Muntii Rodnei, Maramuresului si Tisa se extinde Depresiunea Maramuresului axata pe vaile paralele Viseu si Iza, are un relief deluros sculptat in roci asemanatoare stratelor sedimentare din depresiunea Transivaniei, pe alocuri chiar cu iviri de cute diapire (Costiui si Ocna Sugatag).
La sud de Somesul Mare, Muntii Bargaului se remarca printr-o alcatuire geologica complexa (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis) cu un relief vulcanic foarte original (inclusiv varful Heniu - 1612 m, cel mai inalt). In est, Obcinele Bucovinei, coboara spre Podisul Sucevei, in trei trepte: Obcina Mestecanisului (alcatuita din sisturi cristaline, mai inalta), Obcina feredeului si Obcina Mare (alcatuite din flis); insudul lor Depresiunea Campulung Moldovenesc are aspectul unui culoar intins pana la iesirea raului Moldova din munte.
Masivele Giumalau si Rarau, situate intre depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc, au obiective de atractie turisctica (Pietrele Doamnei, Codrii Slatioarei).

2.Carptii Moldo-Transivaniei

cuprind muntii Vulcanici Caliman-Gurghiu-Harghita-Ciomatu, culoarul depresionar Giurgeu-Ciuc, Muntii Moldovei (formati din Muntii Bistritei, ceahlau, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciucului, Tarcaului, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Nemira si Depresiunea Comanesti) si muntii scunzi din sud (Persani, Baraolt, Bodoc).
Lantul vulcanic Caliman (2132 m) - Gurghiu (1776 m) - Harghita (1800 m), Ciomatu (1301 m) are artere bine pastrate (chiar daca au fost transformate de eroziune) si platouri vulcanice.
Lantul vulcanic este intersectat de Mures (Defileul Toplita-Defda) si Olt (defileul de la Tusnad). In partea estica s-a dezvoltat culoarul depresionar Giurgeu-Ciuc, format din cele doua depresiuni despartite de mica inseuare de la Izvoru Muresului.
Muntii Moldovei cuprind tot spatiul predominat de rocile cristaline-mezozoice si flis.
In Hasmasul Mare exista impotante areale carstice, iar in Ceahlau, forme structurale deosebite (Toaca, Panaghia). Intre Gosmanu, Berzunt, Nemira se intinde o depresiune , Comanesti, situata pe Trotus.
Muntii scunzi din sud, formati predominant din flis, sunt considerati uneori in grupa sudica; ei patrund digitat spre Depresiunea Brasovului; Muntii Bodoc inchid o mica depresiune (Casin sau Plaiesti) si sunt sudati cu masivul vulcanic Ciomatu; Muntii Baraolt, scunzi (1000 m), au o mica depresiune marginala (Depresiunea Baraolt), iar Muntii Persani, cu o alcatuire mai complexa (flis, dar si roci vulcanice, sisturi cristaline, calcare), sunt intersectati de Olt prin defileul Racos.

3.Carpatii Curburii ( si Depresiunea Brasovului)

au caracteristici care ii deosebesc sensibil de celelalte grupe ale Carpatilor Orientali.
In primul rand zona flisului se generalizeaza (celelalte disparand succesiv, la Trotus si Olt), iar structura ei se “curbeaza” de la directia nord-sud (ca intre raurile Suceava si Oituz in directia nord-est - sud-vest si apoi est-vest (de la Oituz spre Prahova).
Relieful structural devine predominant, cu forme mai deosebite la aparitia conglomeratelor din Ciucas, unde altitudinile devin si sensibil mai mari (1956 m).
In al doile rand, complementarea acestui spatiu montan “curbat” apare in interiorul sau o mare arie depresionara - Depresiunea Brasovului - rezultata din “glisarea” masei montane a Carpatilor Curburii spre sud-est, in spatele careia s-a format o zona mai joasa, umpluta cu sedimente pana la aspectul unei campii.

Carpatii Curburii cuprind:

- Muntii Vrancei (cu varfurile Goru, 1784 m si Lacaut, 1776 m);
- Muntii Buzaului (cu Penteleu, 1772 m, Podu Calului - intre Buzau si Basca Mare - si Siriu, 1663 m);
-Muntii Intorsurii si Depresiunea Intorsura Buzaului;
- Muntii Ciucas;
- Muntii Baiului (1923 m);
- Muntii Barsei, reunind Piatra Mare si Postavaru (1799 m).

Depresiunea Brasovului marginita de munti josi (Muntii Vrancei, Intorsurii, Piatra mare, Postavaru, Persani, Baraolt, Bodoc, Nemira) este larg deschisa spre toate directiile; spre nord-est, prin pasul Oitus spre Moldova, spre est se face legatura cu vara Buzaului (sosea si tunel feroviar Teliu); spre sud-est, prin pasul Bratocea prin Valea Teleajenului; spre sud, prin pasul Predeal si Valea Prahovei, cu sudul tarii; spre sud-vest, prin culoarul Bran-Rucar cu Depresiunea Campulung; spre nord prin Pasul Tusnad se face legatura cu zona depresionara Ciuc-Giurgeu.
Depresiunea Brasovului are aspectul unei campii, fiind foarte neteda si supusa unor inundatii pana in vremuri istorice recente.

Clima

Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea lor in larga in latitudine, de etajarea altitudinala, expunerea si fragmentarea reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt sensibil diferentiate scazand de la sud la nord, pentru acelesi altitudini. Ele scad altitudinal de la 7 gr.-6 gr. C (la 1000 m) la 0 gr.C (la peste 1800 m).
Corespunzator cresc precipitatiile medii anuale, dar mai accentuat pe fatada vestica (peste 1200 mm in Ceahlau), crestere cauzata de influenta maselor de aer oceanice transportate de Vanturile de Vest .
Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si circulatiei vestice in extremitatea nordica, mai inalta a Carpatilor Orientali (Muntii Rodnei si Maramuresului) se inregistreaza cele mai mari precipitatii medii anuale (peste 1300 mm).
In depresiuni (Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov si depresiunea Dornelor) apar fenomene de inversiuni temice.
Intr-o asfel de situatie (25 ianuarie 1942) la Bod s-a inregistrat ce mai mica temperatura.. Ansamblul Carpatilor Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte (Rodna, Maramures, Suhard, Caliman, Ciucas, la peste 1800 m) si influente scandinavo-baltice in nord (Obcine).

Hidrografia

Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de Tisa), Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate de Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava (colectate de Siret).
Carpatii Orientali au deasemeni:

- lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri mai mici);
- lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau, Lacul Paltinu pe Doftana);
- lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului).

Apar frecvent izvoare minerale.

Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii

Invelisul biogeografic si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice, climatice si substratului geologic.
Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie coboara altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord (sub 1000 m), decat in sud.
In Carpatii Curburii predomina padurile de fag si la partea superioara in amestec cu molid, in Muntii Moldovei si Obcine predomina padurile de amestec dintre fag si rasinoase, iar in partea de vest (muntii vulcanic) si nord, predomina padurile comçpacte de rasinoase.
Vegetatia subalpina si alpina se intalneste in Ciucas, Caliman si Muntii Rodnei.
Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii Orientali sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau.
Invelisul de soluri cuprinde: andosoluri, soluri brune acide si andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri brune acide (in zona flisului),, spodosoluri (in zona cristalino-mezozoica), soluri brune (in depresiuni si munti scunzi).
Rezervatiile mai reprezentative sunt:

- Creasta Cocosului din Gutai;
- Piatra Mare din Muntii Rodnei;
- Pestera Izvorul Tausoarelor (Rodna);
- tinoave (mlastini de turba) la Poiana Stampei, Gaina, Borsec,etc.;
- Codrii de la Slatioara si Pietrele Doamnei (in Rarau), Ceahlau, Lacul Rosu,etc.

Populatia si asezarile omenesti

Populatia este mult concentrata in depresiuni si pe vai, iar la altitudini mai mari este mai rara (25 loc/kmp.) In Depresiunea Brasov se ajunge pana la 200 loc/kmp.
Sporul natural este ridicat, fiind de 7-8 0/00, peste media tarii (3 0/00). In depresiunile Giurgeu, Ciuc, Brasov si in orasele din partea de vest exista o populatie semnificativa de origine maghiara, la Brasov si imprejurimi populatie germana, in nord populatii slave, pe fondul unei populatii preponderent romaneasca.
Exista deplasari permanente (zilnice) spre orasele mari, deplasari temporare si deplasari definitive spre alte regiuni cu spor natural mai redus.
Asezarile naturale pe un spatiu atat de intins, imbraca forme si functiuni foarte diferite. In depresiuni predomina asezarile foarte adunate (pe alocuri chiar compacte sau liniare), iar in zonele mai inalte, asezarile rasfirate (in Obcine, Muntii Maramuresului, Muntii Bargaului).
In ceea ce priveste activitatile economice predominante exista asezari cu functiuni agricole (cresterea animalelor), de exploatare si prelucrare a lemnului (Galautas, Vama, Falcau etc.) cu activitati miniere (Rodna, Nistru, Ilba), industriale (Ghimbav, Hohiz, Remetea), balneoclimaterice (Zizin, Malnas, Bilbor, Ocna Sugatag), de transport (Ciceu, Deda).
Orasele din Carpatii Orientali sunt situate in interiorul acestora (Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Baia Borsa, Sangiorz Bai, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gheorghieni, Toplita, Balan, Bicaz, Miercurea-Ciuc, Vlahita, Borsec, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, tusnad, Tusnad Bai, Sfantu Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc, Sacele, Rasnov, Predeal, Zarnesti, Codlea) sau la marginea lor (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Gura Humorului, Piatra Neamt, Moinesti, Targu Ocna, Azuga, Sinaia Busteni), fiind legate de resursele caracteristice spatiului montan.
Si aceste orase situate pe margini le putem considera ca orase ale Carpatilor Orientali.
Cel mai important oras este Brasov, al doilea centru industrial al tarii, concentrand multiple activitati economice si funtii urbane.
Baia Mare (152.000 loc.) este strans legat economic de zona miniera din apropiere, avand o functie industriala specifica (prelucrarea minereurilor neferoase, productia de utilaje, ramuri ale industriei materialelor de constructii, lemnului, textila si alimentara).
Spre Baia Mare graviteaza Cavnic(oras nou, centrat pe metalurgia neferoasa) si Baia Sprie (oras cu traditii urbane, in prezent cu metalugie neferoasa).
In Depresiunea Maramuresului fiecare oras are un profil propriu: Sighetu Marmatiei (45.000 loc.), oras cu traditii administrative si urbane; in prezent are industrii variate (prelucrarea lemnului, utilaje industriale, industrie textila alimentara), Baia Borsa, cu activitati turistice si miniere si Viseul de Sus cu industria lemnului, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc au functii asemanatoare: industria lemnului, activitati turistice, industria produselor lactate. Gheorghieni, Miercurea-Ciuc, Targu Seciuesc, Toplita si Covasna, localitati cu o imçportanta populatie secuiasca, sunt centre urbane cu funbctii si profiluri economice proprii: Gheorghieni, cu industria de lactate si a lemnului; Miercurea-Ciuc cu industria de masini agricole, a lemnului si functii administrative; Targu Secuiesc, Toplita si Covasna cu industrii centrate pe prelucrarea lemnului si produse textile.
Vlahita, oras cu profil initial siderurgic, este incurs de asi cauta un profil economicsi urban nou, Balan, situat la izvoarele Oltului are o funtie industriala axata pe exploatarea si prelucrarea cuprului. Orasele din Depresiunea Comanesti - Comanesti, Moinesti, Darmanesti - au structuri urbane si functionale legate de exploatarea resurselor energetice din apropiere.
Sfantu Gheorghe (73.000 loc.) are ramuri ale industriei textile, constructii de masini, functii administrative si culturale.
Spre Brasov (324.000 loc.) graviteaza orasele Sacele (34.000 loc.) cu industrie electrotehnica, Zanesti (28.000 loc.) cu industria lemnului si constructii de masini (Tohanu Nou), Rasniov (17.000 loc) cu o fabrica de scule si o intreprindere chimica si Codlea (24.000 loc.) cu o industrie complexa (coloranti, masini, mobila) si sere.

Caile de comunicatie, transporturile si turismul.

Carpatii Orientali sunt strabatuti de mai multe cai ferate transcarpatice, cum ar fi: Ploiesti-Brasov, Brasov-Ciceu-Toplita-Deda, Adjud-Comanesti-Ciceu (toate electrificate), Salva-Viseu, Suceava-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Ilva Mica; exista si cai ferate de penetratie (Gura Putnei-Nisipitu, Bacau-Bicaz, Buzau-Nehoiu, Brasov-Intorsura Buzaului, Sfantu Gheorghe-Bretcu, Brasov-Zarnesti; intree Teliu si Intorsura Buzaului se afla cel mai lung tunel feroviar din tara. Brasovul este un mare nod feroviar, de unde se despart magistralele 3, 4, 5 si alte cai ferate locale. Soselele transcarpatice completeaza reteaua feroviara urcand pasuri inalte (Prislop, Oituz, Bratocea). Pe lacul Izvorul Muntelui exista un mic trafic naval pentru pasageri.
Carpatii Orientali au obiective turistice deosebite, cum arfi manastirile bucovinene (Putna, Voronet, Humor), Zonele alpine (Rodna, Ciucas, Ceahlau), fenomene naturale deosebite (Lacul Rosu, Lacul Sfanta Ana, Pietrele Doamnei, Piatra Sinsuratica, Cheile Bicazului), precum si numeroase statiuni, cum ar fi: Borsa, Vatra Dornei, Borsec, Tusnad Bai, Slanic Moldova, Poiana Brasov, Azuga, Predeal Busteni, Poiana Tapului, Cheia, Durau, Sangoerz-Bai, s.a.


Informatii selective (pastile) despre Carpatii Orientali

Limitele Grupei Nordice a Carpatilor Orientali
Culmi muntoase in Carpatii Orientali Grupa Nordica
Depresiunile din Carpatii Orientali-Grupa nordica
Pasurile din Carpatii Orientali - Grupa nordica
Cursurile de apa din Carpatii Orientali - grupa nordica
Asezarile urbane din Carpatii Orientali - grupa nordica
Rezervatiile naturale din Carpatii Orientali - Grupa nordica si elementele ocrotite de lege
Caile ferate care se inscriu in Carpatii Orientali-Grupa nordica
Soselele care se inscriu in Carpatii Orientali - Grupa Nordica
Depresiuni, culuare tectonice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Pasuri, trecatori, defilee din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Ape curgatoare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Lacuri glaciare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Lacuri formate in masive de sare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatii floristice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatia faunistica din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatii floristice si faunistice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatii forestiere din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatii speologice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Rezervatii speologice si geologice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Orase din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Limitele Grupei Centrale a Carpatilor Orientali
Culmi muntoase in Carpatii Orientali Grupa Centrala
Depresiuni si culuare tectonice ale grupei centrale a Carpatilor Orientali
Pasuri, trecatori, defilee ale grupei centrale a Carpatilor Orientali
Ape curgatoare ale grupei centrale a Carpatilor Orientali
Lac de crater vulcanic din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Lac de baraj natural din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Rezervatii floristice din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Rezervatii floristice si faunistice din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Rezervatii forestiere din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Rezervatii paleontologice si geologice din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Muntii vulcanici ai grupei centrale a Carpatilor Orientali

Limitele ale grupei sudice a Carpatilor Orientali
Culmi muntoase din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Depresiuni, culoare tectonice din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Pasuri, trecatori, defilee din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Ape curgatoare din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Rezervatii paleontologice si geologice din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Orase din grupa sudica a Carpatilor Orientali
Orasele situate in grupa curburii a Carpatilor Orientali cu o populatie de peste 25.000 de locuitori

Culmile care inconjoara depresiunile intramontane
Pasurile ce permit circulatia prin zona montana
Culmile care alcatuiesc cele trei siruri de munti ai Moldovei

Limitele Grupei Nordice a Carpatilor Orientali

N: granita Ucraina
S: culoarul depresionar Dorna-Campulung
E: Podisul Sucevei
V: Podisul Transilvaniei, jugul intracarpatic, depr.Baia Mare

Culmi muntoase din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Oas
- Gutai -1443 m
- Tibles -1835 m
- Maramures - 1957 m in Vf.Farcau si 1930 m in Vf.Toroiaga.
- Rodna - 2303 m in Vf. Ineu.
- Suhard
- Bargau
- Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu-1479 m, Obcina Mare-1208 m)

Depresiunile din Carpatii Orientali-Grupa nordica sunt urmatoare:

- Depresiunea Maramures;
- Depresiunea Oas;
- Depresiunea Baia;
- Depresiunea Dornelor;
- Depresiunea Cimpulung Moldovenesc


Pasurile din Carpatii Orientali - Grupa nordica sunt:

- Prislop;
- Mestecanis;
- Tihuta;
- Setref;
- Huta.


Cursurile de apa din Carpatii Orientali - grupa nordica sunt urmatoare:

- Somesul Mare;
- Salauta;
- Viseul;
- Iza;
- Tisa;
- Bistrita;
- Tur;
- Suceava;
- Moldova;
- Moldovita;
- Lapusul.


Asezarile urbane din Carpatii Orientali - grupa nordica sunt:

- Sighetul Marmatiei;
- Borsa;
- Vatra Dornei;
- Cimpulung Moldovenesc;
- Baia Sprie;
- Negresti-Oas;
- Sinmgeorz-Bai;
- Cavnic;
- Viseul- de-Sus;
- Gura Humeorului;
- Baia Mare.


Rezervatiile naturale din Carpatii Orientali - Grupa nordica si elementele ocrotite de lege sunt:

- floristice: Tinovu-Gaina, Poiana Stampei;
- flora si fauna: Pietrosu Mare;
- forestiera: Codrii seculari de la Slatioara;
- piscicola: Bistrita Aurie;
- geologice: Pietrele Doamnei, Creasta Cocosului;
- speologice (pestera ocrotita): Izvorul Tausoarelor.

Caile ferata care se inscriu in Carpatii Orientali-Grupa nordica sunt:

- Gura Humorului-Cimpulung Modovenesc-Vatra Dornei;
- Salva-Viseul de jos- Sighetul Marmatiei (peValea Salautei, prin Setref);
- Viseul de Jos-Borsa.

Soselele care se inscriu in Carpatii Orientali - Grupa nordica sunt:

- Cimpulung Modovenesc-Borsa (prin Pasul Prislop-Sighetul Marmatiei;
- Cimpulung Moldovenesc-Vatra Dornei (prin Pasul Mestecanis);
- Borsa (prin pasul Setref) - spre Transilvania;
- Sighetul Marmatiei - Baia-Sprie - Baia Mare.

Culmile care inconjoara depresiunile intramontane sunt urmatoarele:

- Muntii Gurghiu, Muntii Giurgeu, Muntii Hasmasul Mare marginesc Depresiunea Giurgeu;
- Muntii Harghita, Muntii Ciucului marginesc Depresiunea Ciuc;
- Muntii Ciuc, Muntii Nemira, Muntii Berzunti, Muntii Gosmanu marginesc Depresiunea Comanesti.

Pasurile ce permit circulatia prin zona montana sunt urmatoarele:

- Pasul Bucin, Pasul Sicas, Pasul Tusnad, Pasul Racos, Pasul Oituz.

Muntii vulcanici ai grupei centrale a Carpatilor Orientali sunt urmatorii:

- Muntii Calimani;
- Muntii Gurghiu;
- Muntii Harghita;
- Masivul Ciomatu.

Culmile care alcatuiesc cele trei siruri de munti ai Moldovei sunt urmatoarele (enumerate de la nord la sud):

- sirul estic: Muntii Stanisoarei, Muntii Gosmanu, Muntii Berzunt;
- sirul vestic: Muntii Giurgeu, Muntii Hasmasul Mare, Muntii Ciucului, Muntii Nemira;
- sirul central: Muntii Bistritei, Muntii Ceahlau, Muntii Tarcau.

Culmile muntoase din Carpatii Orientali - grupa curburii sunt urmatoarele:

- Muntii Vrancei, Muntii Buzaului ( care includ Penteleul si Siriul), Muntii Ciucas, Muntii Baiu, Muntii Intorsurii, Muntii Birsei (Piatra Mare si Postavarul).

Cursurile de apa care traverseaza grupa curburii a Carpatilor Orientali sunt urmatoarele:

- Olt;
- Raul Negru;
- Timis;
- Barsa;
- Oituz;
- Putna;
- Zabala;
- Ramnicul Sarat;
- Buzau;
- Basca Mare;
- Basca Mica;
- Teleajen;
- Dofteana;
- Prahova.

Orasele situate in Grupa curburii a Carpatilor Orientali sunt urmatoarele:

- Brasov;
- Sfantu Gheorghe;
- Sacele;
- Targu Secuiesc;
- Codlea;
- Covasna;
- Intorsura Buzaului;
- Rasnov;
- Zarnesti;
- Sinaia;
- Azuga;
- Predeal;
- Busteni;
- Nehoiu.

Orasele situate in grupa curburii a Carpatilor Orientali cu o populatie de peste 25.000 de locuitori sunt urmatoarele:

- Brasov - 323.000 locuitori;
- Sf.Gheorghe - 50.000 - 100.000 locuitori;
- Sacele, Codlea, Zarnesti - 25.000 - 50.000 locuitori.

Depresiuni, culoare tectonice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Maramures
- Oas
- Dornelor
- Campulung
- Baia Mare

Pasuri, trecatori, defilee din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Huta
- Setref - 818 m
- Prislop - 1416 m
- Tihuta - 1201 m
- Mestecanis - 1099 m

Ape curgatoare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Tur
- Lapus
- Somesul Mare
- Salauta
- Bistrita Aurie
- Tisa
- Viseu
- Iza
- Moldova
- Moldovita
- Suceava
- Sucevita
- Dorna

Lacuri glaciare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

In Muntii Rodnei

Lacuri formate in masive de sare din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Costiui
- Ocna Sugatag

Rezervatii floristice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Tinovu
Gaina
Poiana Stampei

Rezervatia faunistica din Carpatii Orientali Grupa Nordica:
Pe Bistrita Aurie

Rezervatii floristice si faunistice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Pietrosul Mare

Rezervatii forestiere din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Slatioara in Muntii Ceahlau

Rezervatii speologice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Izvoru Tausoarelor

Rezervatii speologice si geologice din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

Pietrele Doamnei (in Muntii Rarau)
Creasta Cocosului in Muntii Gatai

Orase din Carpatii Orientali Grupa Nordica:

- Sighetul Marmatiei
Asezat in Depresiunea Maramures
Populatie intre 25.000 loc. si 50.000 loc.
BorsaViseu de sus
Vatra Dornei
Campulung Moldovenesc
Gura Humorului
Negresti Oas
Sangeorz Bai
Cavnic
Baia Sprie
Baia Mare

Grupa Centrala

Limitele grupei centrale a Carpatilor Orientali

N-culoarul depresionar Dorna-Campulung
S-Deprs.Brasovului si Valea Oltului
E-Subcarpatii Moldovei
V-Podisul Transilvaniei

Culmi muntoase ale grupei centrale a Carpatilor Orientali

-Caliman 2100 m in Vf.Pietrosu
-Gurghiu -1776 m
-Harghita -1800 m
-Comatu - 1301 m
- Giumalau
- Rarau
- Bistritei -1859 m
- Ceahlau - 1907 m
- Tarcau - 1664 m
- Giurgeu
- Hasmasu Mare
- Ciucului
- Nemira
- Stanisoarei
- Gosmanu
- Berzunt
- Persani
- Baraolt
- Bodoc

Depresiuni si culoare tectonice ale grupei centrale a Carpatilor Orientali

- Bilbor
- Borsec
- Giurgeu
- Ciuc
- Varsag
- Baraolt
- Casin
- Ghimes
- Comanesti

Pasuri, trecatori, defilee ale grupei centrale a Carpatilor Orientali

- Tihuta 1201 m
- Bucin 1273 m
- Sicas 1000m
- Tusnad
- Oituz 886 m
- Tulghes
- Bicaz
- Racos
- Vladeni
- Ghimes- Faget
- Izvorul Muresului
- Defileul Toplita-Deda (Mures)
- Defileul Tusnad (Olt)

Ape curgatoare din grupei centrale a Carpatilor Orientali

- Bistrita
- Dorna
- Neagra
- Bistricioara
- Bicaz
- Tarcau
- Cracau
- Mures
- Gurghiu
- Niraj
- Tarnava Mare
- Tarnava Mica
- Olt
- Homorodul Mare
- Homorodul Mic
- Trotus
- Uz
- Slanic
- Oituz
- Tazlau
- Neamt (Ozana)
- Bistrita
- Sieu

Lac de crater vulcanic din grupa centrala a Carpatilor Orientali

Sfanta Ana

Lac de baraj natural din grupa centrala a Carpatilor Orientali

Lacul Rosu

Rezervatii floristice din grupa centrala a Carpatilor Orientali

Bilbor
Tulghes
Sancraieni
Baile Tusnad

Rezervatii floristice si faunistice din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Slanic Moldova

Rezervatii forestiere din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Ceahlau

Rezervatii paleontologice si geologice din grupa centrala a Carpatilor Orientali
Racos
Carhaga
Cozla

Grupa Sudica

Limite ale grupei sudice a Carpatilor Orientali

N: Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
S: Subcarpatii Curburii
E: Subcarpatii Curburii
V Valea Prahovei

Culmi muntoase din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Vrancei - 1785 m
Buzau
Penteleu 1772 m
Siriu 1657 m
Baiu 1895 m
Piatra Mare
Postavaru 1799 m
Intorsurii

Depresiuni, culoare tectonice din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Brasovului
Intorsurii Buzaului
Comandau
Culoarul Prahovei

Pasuri, trecatori, defilee din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Predeal 1000 m
Bratocea
Tabla Butii
Buzau
Tusnad
Racos
Vladeni
Oituz 866 m
Bran
Defileul Racos(Olt)

Ape curgatoare din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Oituz
Casin
Susita
Naruja
Zabala
Rm.Sarat
Buzau
Basca Mare
Basca Mica
Teleajen
Prahova
Doftana
Olt
Raul Negru
Barsa

Rezervatii paleontologice si geologice din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Purcareni

Orase din grupa sudica a Carpatilor Orientali

Brasov
Sacele
Zarnesti
Codlea
Rasnov
Targu Secuiesc
Sfantu Gheorghe
Covasna
Intorsura Buzaului
Nehoiu
Predeal
Azuga
Busteni
Sinaia


1

  • Share:

You Might Also Like

0 comentarii