Contributia serviciilor in dezvoltarea economiei

By anonim - octombrie 29, 2012


Ce sunt serviciile?
Servicile nu au defenitie clara dar majoritatea economiştilor le privesc ca un sistem de utilităţi, în care beneficiarul cumpără sau foloseşte nu un produs, ci o anumită utilitate, care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii, neconcretizate, în majoritatea cazurilor sub formă materială şi destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
Asociaţia Americană de Marketing defineşte serviciile în felul următor: „serviciile reprezintă activităţi, beneficii sau utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun material” .
Specialist în marketing, Philip Kotler oferă la rândul său accepţiunea potrivit căreia „serviciul reprezintă orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este, în general, intangibil, şi al cărei rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material”.
O definiţie cuprinzătoare este dată de Christian Gronroos : „un serviciu este o activitate sau un grup de activităţi mai mult sau mai puţin tangibile, care au de obicei loc în momentul interacţiunii dintre cumpărător şi prestator”. Această definiţie precizează pe lângă „nematerialitatea” serviciilor şi importanţa hotărâtoare a relaţiei cumpărător-prestator, care este de cele mai multe ori decisivă în prestarea serviciului.

Evolutia serviciilor
Evolutiile din ultimele decenii indreptatesc caracterizarea economiilor tarilor dezvoltate ca "economii ale serviciilor". In actualul Top 500 de compani din lume realizat de revista Fortune,  cele mai de succes firme din tariile dezvoltate apartin sectorului tertiar. Astfel pe primul lor se afla lantul de magazine Wal-Mart din Statele Unite ale Americii.[1] In Germania in primele 20 de firme 8[2] dintre ele au ca obiect de activitatea prestarea serviciilor.
Top Fortune - Top 500 de companii din lume
http://money.cnn.com/magazines/fortune/
Elvetia este recunoscuta ca “tara serviciilor”, acest lucru este demonstat si de numarul mare de firme din domeniul serviciilor aflate in top. Numai putin de 8 firme se afla in primele 10 firme.[3]
            Desi acum serviciile au un rol important in economia oricarui stat, ele nu au avut acelasi statut de la inceput. Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S. Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau „intermediari”utili in masura in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare.
In trecut se spunea ca serviciile sunt o frana a cresterii economice, fiind un factor inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a productivitatii.
Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind conceptia despre cresterea economica.  Astfel unele tari au inceput sa se axeze pe sectorul serviciilor, cazul Elvetiei care nu investeste in industrie (exceptie industria lactatelor, ceasurilor si a dulciurilor) deoarece este mai costisitor si amortizarea se face lent ci in cresterea calitatiilor serviciilor.
Acesta este de altfel şi cazul României cu o pondere a populaţiei ocupate în servicii de numai 31,2% în anul 2000, iar in cel de-al doilea trimestru al anului 2009 rata de ocupare fiind de 59,7%.
În lipsa unui indicator sintetic, capabil să exprime activitatea acestui sector şi să asigure comparabilitatea cu alte sectoare sau ţări, se poate recurge la abordarea din diverse unghiuri a contribuţiei şi, respectiv, a gradului de angajare a serviciilor în efortul globalal dezvoltării economiei.
 În acest sens, ar putea fi luate în considerare, pe de o parte, proporţia resurselor umane şi a fondurilor materiale angajate în acest sector, iar pe de altă parte contribuţia lui la crearea produsului intern brut şi a valorii adăugate.
 Unii dintre indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a dimensiunilor şi evoluţiei sectorului serviciilor îl reprezintă populaţia ocupată (ponderea faţă de total) şi modificarea acesteia în timp.
 Din informaţiile privind economia mondială rezultă că, cu cât o ţară are un nivel de dezvoltare mai ridicat, cu atât sectorul terţiar (serviciile) deţine o parte mai însemnată din totalul forţei de muncă. Corespunzător, în ţările dezvoltate ale lumii, peste 2/3 din populaţia ocupată este angajată în sfera serviciilor – în SUA, Canada,Elvetia, Olanda, ajungând la peste 73%, în timp ce, în ţările cu un nivel mediu şi scăzut de dezvoltare ponderea este de 35-40% - Portugalia, Grecia, Turcia.

 Diferenţele sensibile între ţări reflectă nu numai gradul diferit de dezvoltare ci şi o serie de particularităţi privind structura internă a economiei şi/sau a sectorului terţiar, opţiunea pentru un anume model de creştere economică, tradiţiile culturale şi religioase, gradul de militarizare a economiei sau ţării.
In schimb, in cazul ţărilor est-europene, aflate în plin proces de tranziţie, nivelul mai modest al serviciilor este condiţionat, dincolo de stadiul dezvoltării economice, de dificultăţile cu care se confruntă aceste ţări şi ritmul în care se realizează tranziţia.
 Totodată, o analiză a evoluţiei dimensiunilor sectorului terţiar, la scară mondială, evidenţiază tendinţa de creştere a acestuia, prin deplasarea continuă a forţei de muncă spre ramurile din sfera serviciilor.
Asistam in prezent pe plan mondial la trecerea la un nou tip de societate pe care specialistii o caracterizeaza cu denumiri diferite cum ar fi:
-          societate post industriala (Daniel Bell – Harvard)
-          societate neo industriala (Jonathan Gershuny)
-          al treilea val (Alvin Toffler)
-          informationala
-          a cunoasterii, etc.

Contributia serviciilor la cresterea economica
       Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
  Experienta tarilor dezvoltate arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o premisa si un rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem bancar eficient, a unui sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de telecomunicatii, de servicii de asigurare si a unei administratii publice eficiente sunt esentiale pentru infaptuirea unui proces de crestere economica interna si pentru participarea  la comertul International.
     Mai mult, un sistem bancar bine organizat are capacitatea de mobilizare si utilizare eficienta a capitalului nu numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin investitii directe in alte economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
     Amplificarea miscarii internationale a capitalului si fortei de munca in scopul valorificarii lor mai eficiente conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.
      De asemenea, dezvoltarea comertului cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii complexe determina sporirea comertului international cu servicii cum ar fi cele legate de transferul international de tehnologie, comertul cu brevete, know-how, servicii de engineering. De mentionat este si faptul ca epoca actuala se caracterizeaza prin contracte internationale deosebit de intense. Aceasta conduc, de asemenea, la amplificarea fluxurilor internationale de servicii cum ar fi cele generate de calatoriiile de afaceri, intretinerea reprezentantelor economice, participarea la organizatii internationale, congrese, conferinte, colocvii, servicii de presa si telecomunicatii, burse de studii si documentare.
In tara noastra cresterea volumului serviciilor pentru populatie prestate cu plata sau din fondurile sociale de consum raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind procesul de reproductie a fortei de munca. Sfera serviciilor  trebuie sa se adapteze flexibil progresului care are loc in domeniul consumului in concordanta cu diferentierea necesitatilor in diferite etape de dezvoltare a societatii.

Principalul reprezentant al teoriilor despre societatea post-industriala este Daniel Bell care a scris o carte intitulata chiar “The Coming of Post Industrial Society”.
Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupata in domeniul serviciilor, fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate. Astfel, in tari ca SUA, Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda si Suedia, ponderea populatiei ocupata in domeniul serviciilor depaseste 70%. Chiar si in tari cu un nivel mediu de dezvoltare sau sub medie - Spania, Portugalia, Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Slovacia si Polonia, ponderea populatiei ocupata in domeniul serviciilor depaseste 60%.
In Romania repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 30,1% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,7% în industrie şi construcţii, iar 41,2% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6460 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerţ (17,6%) şi construcţii (10,9%).

                                                          
In tarile dezvoltate serviciile au o importanta majora la formarea PIB-ului, astfel in Germania 71,3 % servicii, 27,8 si doar  0,9%, in Luxemburg serviciile au contribuit cu 80,6 %.  Media in Uniunea Europeanaeste de 73,1 %. [4] 

 

In Romania serviciile au avut în intervalul 2002-2008 o pondere de circa 50%, în primele şase luni ale acestui an fiind de 49,5%.[5]
     
 Si in tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia amploare, in Africa sub sahariana serviciile au contribuit cu 47% pe cand industria a avut un procent de 37%, iar agricultura doar 16%.  Ceea ce inseamna ca cresterea economica din Africa sub sahariana  s-a bazat pe servicii, decat pe industrie. Desi cota servicilor din unele tari in curs de dezvoltare poate fie egala cu cea a unei tari dezvoltate, natura servicilor este diferita. In tarile bogate sunt dezvoltate serviciile:
  1. servicile financiare
  2.   turismul
  3.    servicile de transport
  4.  servicile medicale
  5.  educatia

Pe cand in tarile in curs de dezvoltare sunt prezente :servicile de transport, servicile medicale (in crestere in Africa sub-sahariana), servicile in IT (call-center).
De exemplu, în anul 2008, comparativ cu anul 20010, exportul serviciilor de afaceri s-a majorat semnificativ în cazul următoarelor ţări: Slovacia – 60,2%; Polonia – 58,8%; Ungaria – 47,4%; Slovenia – 45,5%; România – 24,2%. În privinţa serviciilor financiare, s-a înregistrat o creştere de 2,2 ori a exportului Cehiei, o dublare a celui aferent Slovaciei şi o majorare cu 22,5% în cazul României.
Analiza dinamicii serviciilor informatice situează România pe locul I, în cadrul noilor ţări membre UE, cu o creştere de 2,5 ori urmată de Cehia cu 2,2 ori şi de Ungaria cu 43,1%.

                           

In concluzie servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui stat. In continuare ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Consider ca acest trend de “inlocuire” a industriei se va face din ce mai simtit si in tarile in curs de dezvoltare.
O altă concluzie importantă, demonstrată de realităţile economice, este că serviciile pot fi considerate în acelaşi timp, premisă şi efect al industrializării.
În privinţa serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate atât în
satisfacerea unor nevoi materiale, cât şi spirituale sau sociale, intrând în acest proces în relaţii complexe cu bunurile materiale, relaţii ce pot fi de concurenţă (substituţie) sau de stimulare (complementaritate).
Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor în creşterea
economică, recunoscându-se rolul de prim rang pe care acestea îl au în prezent în realizarea progresului economic şi social.
Astfel, funcţiile serviciilor se înscriu între activităţile cele mai importante creatoare de avuţie materială şi spirituală. Dintre acestea se remarcă funcţiile de: cercetare-dezvoltare, educaţie (formare şi perfecţionare profesională), întreţinere (mentenanţă), aprovizionare şi stocaj, distribuţie, potenţarea utilizării produselor, gestiunea şi reciclarea deşeurilor. Aceste funcţii înglobează, cu diferenţieri în funcţie de natura produselor, până la 80% din costurile totale ale acestora.
Pe de altă parte, eterogenitatea serviciilor face ca diferite prestaţii să nu contribuie la fel la creşterea economică, serviciile împărţindu-se din acest punct de vedere în: intensive în muncă (personal) şi intensive în cunoaştere (inteligenţă).
Aportul cel mai mare la creşterea economică îl au serviciile intensive în inteligenţă, care contribuie la progresul tehnic în sens larg, contribuţie ce poate fi analizată şi măsurată cu ajutorul funcţiilor de producţie.
Contribuţia serviciilor la calitatea vieţii se referă la trei aspecte mai importante:
consumul de servicii, relaţiile serviciilor cu timpul liber şi cu mediul înconjurător.
Consumul de servicii este un indicator important al calităţii vieţii, existând diferenţieri importante în privinţa coeficienţilor bugetari ai serviciilor (care exprimă ponderea cheltuielilor pentru servicii în cheltuielile totale de consum ale populaţiei) între diferite ţări, precum şi pe categorii socio-profesionale, determinate de diferenţele în ceea ce priveşte veniturile reale ale populaţiei.
Relaţiile serviciilor cu timpul liber vizează atât mărimea acestuia cât şi modalităţile lui de utilizare, serviciile fiind implicate atât în creşterea loisirului, cât şi în crearea condiţiilor pentru loisir şi petrecerea acestuia.
În sfârşit, raporturile serviciilor cu mediul înconjurător se concretizează atât în
deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) cât şi în protejarea lui prin: îmbunătăţiri funciare, amenajări silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. şi nu în ultimul rând, prin educarea eco        logică a utilizatorilor productivi şi finali.
                                                     


[1] http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2011/snapshots/2255.html
[2] http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2011/countries/Germany.html
[3] http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2011/countries/Switzerland.html
[4] https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2048.html
[5] http://www.mediafax.ro/economic/serviciile-au-cea-mai-mare-contributie-la-formarea-pib-3167399

  • Share:

You Might Also Like

0 comentarii